Pentru pensionari nu este suficient să tipărim taloane – Ar trebui să aibă loc și o schimbare a sistemului

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
Pentru pensionari nu este suficient să tipărim taloane – Ar trebui să aibă loc și o schimbare a sistemului jpeg

Recent, ministrul Muncii a anunțat pe pagina unei rețele sociale că au început să se tipărească taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2022. Și urmează, bineînțeles, o înșiruire a creșterilor ce se vor aplica în luna ianuarie a acestui an: creșterea punctului de pensie, creșterea pensiei minime și acordarea unui ajutor financiar. Anunțul este îmbrăcat în cuvintele pe care actualul ministru le-a rostit de atît de multe ori încît au intrat în limbajul comun, și anume: „părinții și bunicii noștri” și „seniorii” României.

De altfel, anunțul cu tipărirea taloanelor de pensie este deja un obicei pe care ministrul îl practica și în primul său mandat. Devenise o obișnuință ca la televiziunea la care vorbea din zi pînă în seară (acum sînt chiar mai multe televiziuni care prin conținut, teme și invitați se adresează „seniorilor”) să fie difuzate informații despre tipărirea taloanelor de pensie. Este un mod primitiv de a face marketing politic, adică să anunți în fiecare lună un lucru care se știe deja și care este în sine extrem de banal, și anume că se tipăresc taloanele de pensie.

Este posibil ca, foarte curînd, lucrurile să nu se oprească aici, informația pe care o oferă ministrul „părinților și bunicilor” noștri să fie și mai completă și să fie preluată de televiziunile „de casă”. Sugerăm, așadar, să vedem filmul complet: ministrul să ne anunțe, iar televiziunea să transmită în direct momentul în care se importă hîrtia pe care se vor tipări taloanele, să arate cum hîrtia este pregătită să intre în rotativă, cum cerneala se scurge în instalație, să precizeze, discret, momentul în care cîte un tipograf se duce la toaletă și să încheie apoteotic cu filmarea primelor taloane care ies din tipar. Desigur, în luna următoare, pentru a închide cercul, ministrul și televiziunile pot să arate cum se transportă taloanele, cum sînt preluate de către poștași și distribuite pensionarilor. În felul acesta, informarea ar fi completă.

Este un marketing politic de slabă calitate. De fapt, ministrul anunță ce se știe deja, respectiv creșterile de pensii. Și ar face acest lucru, dacă ar putea, de trei ori pe zi, în fiecare zi, să le intre bine în cap „seniorilor”, „părinților și bunicilor noștri” și chiar nouă că partidul pe care îl reprezintă și el personal cresc pensiile și chiar le plătesc așa crescute. De fapt, este o comunicare despre nimic. Faptul că se tipăresc taloanele este de la sine înțeles și absolut nerelevant pentru pensionari. În realitate, este un mod de a le reaminti acestora că, începînd cu ianuarie 2022, vor crește pensiile.

Problema este că ministrul Muncii ar trebui să se ocupe de lucrurile esențiale ale sistemului de pensii. De exemplu, ar trebui să vorbească despre deficitul fondului de pensii, despre valoarea transferurilor făcute de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale pentru a înțelege mai clar dezechilibrul acut în care se află sistemul de pensii. Ar trebui să spună că deficitul fondului de pensii este acoperit, practic, din împrumuturi făcute de statul român și, în acest context, creșterea punctului de pensie cu 40% care, conform legii, ar fi trebuit făcută în anul 2020, era complet nesustenabilă.

Ar trebui dezbătută în spațiul public reforma pe care România și-a asumat-o prin planul național de redresare și reziliență (PNRR). Plecînd de la situația selectării consultantului pentru asistență tehnică pînă la indicatorii fundamentali pe care îi presupune funcționarea sistemului public de pensie. Este vorba despre raportul dintre numărul de salariați și cel al pensionarilor, despre rata de înlocuire a salariului cu pensia, despre eforturile pe care le fac toate statele pentru a păstra persoanele în vîrstă cît mai mult în piața muncii. Temele dificile sînt legate de vîrsta de pensionare (eventual de creșterea ei, dar și egalizarea vîrstei de pensionare între femei și bărbați), de indicatorii demografici care arată că în următoarele decenii va avea loc o îmbătrînire a populației, nu doar în România, ci la nivel european, și, nu în ultimul rînd, de finanțarea mai curajoasă a pilonului doi de pensii administrat privat.

Sistemul public de pensii este complex, pentru că funcționarea lui depinde de mulți parametri și, totodată, influențează întreaga societate, de la piața muncii pînă la costurile sistemului medical. Sînt studii serioase (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică oferă cele mai bune exemple) care arată preocupările pe care le au statele pentru a găsi un echilibru al funcționării sistemului de pensii. Se caută așa-numite mecanisme de ajustare automată, adică indicatori economici, sociali sau demografici în funcție de care se iau deciziile importante care privesc sistemul de pensii. Respectiv, creșterea pensiilor se poate face în funcție de salariul mediu pe economie, de creșterea produsului intern brut sau de raportul dintre angajați și pensionari. De asemenea, creșterea vîrstei de pensionare se poate ajusta în funcție de creșterea speranței de viață. Ar trebui explicate, din nou, beneficiile pe care le aduce sistemul de pensii administrate privat și ar trebui încurajat așa-numitul „pilon doi” prin alocarea unei cote mai mari din contribuția plătită de angajat.

Evident, sînt doar cîteva repere care arată complexitatea sistemelor de pensii în România și în lume. Dacă, însă, comunicarea rămîne la nivelul „am tipărit taloanele de pensie cu sumele mărite”, nu vom ieși niciodată dintr-un populism care folosește, cel mult, doar politicienilor care îl practică, nu și actualilor sau viitorilor pensionari.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.