Pentru pensionari nu este suficient să tipărim taloane – Ar trebui să aibă loc și o schimbare a sistemului

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
Pentru pensionari nu este suficient să tipărim taloane – Ar trebui să aibă loc și o schimbare a sistemului jpeg

Recent, ministrul Muncii a anunțat pe pagina unei rețele sociale că au început să se tipărească taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2022. Și urmează, bineînțeles, o înșiruire a creșterilor ce se vor aplica în luna ianuarie a acestui an: creșterea punctului de pensie, creșterea pensiei minime și acordarea unui ajutor financiar. Anunțul este îmbrăcat în cuvintele pe care actualul ministru le-a rostit de atît de multe ori încît au intrat în limbajul comun, și anume: „părinții și bunicii noștri” și „seniorii” României.

De altfel, anunțul cu tipărirea taloanelor de pensie este deja un obicei pe care ministrul îl practica și în primul său mandat. Devenise o obișnuință ca la televiziunea la care vorbea din zi pînă în seară (acum sînt chiar mai multe televiziuni care prin conținut, teme și invitați se adresează „seniorilor”) să fie difuzate informații despre tipărirea taloanelor de pensie. Este un mod primitiv de a face marketing politic, adică să anunți în fiecare lună un lucru care se știe deja și care este în sine extrem de banal, și anume că se tipăresc taloanele de pensie.

Este posibil ca, foarte curînd, lucrurile să nu se oprească aici, informația pe care o oferă ministrul „părinților și bunicilor” noștri să fie și mai completă și să fie preluată de televiziunile „de casă”. Sugerăm, așadar, să vedem filmul complet: ministrul să ne anunțe, iar televiziunea să transmită în direct momentul în care se importă hîrtia pe care se vor tipări taloanele, să arate cum hîrtia este pregătită să intre în rotativă, cum cerneala se scurge în instalație, să precizeze, discret, momentul în care cîte un tipograf se duce la toaletă și să încheie apoteotic cu filmarea primelor taloane care ies din tipar. Desigur, în luna următoare, pentru a închide cercul, ministrul și televiziunile pot să arate cum se transportă taloanele, cum sînt preluate de către poștași și distribuite pensionarilor. În felul acesta, informarea ar fi completă.

Este un marketing politic de slabă calitate. De fapt, ministrul anunță ce se știe deja, respectiv creșterile de pensii. Și ar face acest lucru, dacă ar putea, de trei ori pe zi, în fiecare zi, să le intre bine în cap „seniorilor”, „părinților și bunicilor noștri” și chiar nouă că partidul pe care îl reprezintă și el personal cresc pensiile și chiar le plătesc așa crescute. De fapt, este o comunicare despre nimic. Faptul că se tipăresc taloanele este de la sine înțeles și absolut nerelevant pentru pensionari. În realitate, este un mod de a le reaminti acestora că, începînd cu ianuarie 2022, vor crește pensiile.

Problema este că ministrul Muncii ar trebui să se ocupe de lucrurile esențiale ale sistemului de pensii. De exemplu, ar trebui să vorbească despre deficitul fondului de pensii, despre valoarea transferurilor făcute de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale pentru a înțelege mai clar dezechilibrul acut în care se află sistemul de pensii. Ar trebui să spună că deficitul fondului de pensii este acoperit, practic, din împrumuturi făcute de statul român și, în acest context, creșterea punctului de pensie cu 40% care, conform legii, ar fi trebuit făcută în anul 2020, era complet nesustenabilă.

Ar trebui dezbătută în spațiul public reforma pe care România și-a asumat-o prin planul național de redresare și reziliență (PNRR). Plecînd de la situația selectării consultantului pentru asistență tehnică pînă la indicatorii fundamentali pe care îi presupune funcționarea sistemului public de pensie. Este vorba despre raportul dintre numărul de salariați și cel al pensionarilor, despre rata de înlocuire a salariului cu pensia, despre eforturile pe care le fac toate statele pentru a păstra persoanele în vîrstă cît mai mult în piața muncii. Temele dificile sînt legate de vîrsta de pensionare (eventual de creșterea ei, dar și egalizarea vîrstei de pensionare între femei și bărbați), de indicatorii demografici care arată că în următoarele decenii va avea loc o îmbătrînire a populației, nu doar în România, ci la nivel european, și, nu în ultimul rînd, de finanțarea mai curajoasă a pilonului doi de pensii administrat privat.

Sistemul public de pensii este complex, pentru că funcționarea lui depinde de mulți parametri și, totodată, influențează întreaga societate, de la piața muncii pînă la costurile sistemului medical. Sînt studii serioase (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică oferă cele mai bune exemple) care arată preocupările pe care le au statele pentru a găsi un echilibru al funcționării sistemului de pensii. Se caută așa-numite mecanisme de ajustare automată, adică indicatori economici, sociali sau demografici în funcție de care se iau deciziile importante care privesc sistemul de pensii. Respectiv, creșterea pensiilor se poate face în funcție de salariul mediu pe economie, de creșterea produsului intern brut sau de raportul dintre angajați și pensionari. De asemenea, creșterea vîrstei de pensionare se poate ajusta în funcție de creșterea speranței de viață. Ar trebui explicate, din nou, beneficiile pe care le aduce sistemul de pensii administrate privat și ar trebui încurajat așa-numitul „pilon doi” prin alocarea unei cote mai mari din contribuția plătită de angajat.

Evident, sînt doar cîteva repere care arată complexitatea sistemelor de pensii în România și în lume. Dacă, însă, comunicarea rămîne la nivelul „am tipărit taloanele de pensie cu sumele mărite”, nu vom ieși niciodată dintr-un populism care folosește, cel mult, doar politicienilor care îl practică, nu și actualilor sau viitorilor pensionari.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.