Lupta cu prețurile – ce poate face Banca Națională, ce poate face Guvernul

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Lupta cu prețurile – ce poate face Banca Națională, ce poate face Guvernul jpeg

Recent, premierul în funcțiune, Florin Cîțu, a aruncat o „săgeată” spre Banca Națională a României insinuînd că banca centrală a întîrziat să ia o măsură importantă în oprirea creșterii inflației. Se făcea referire la creșterea dobînzii de politică monetară. Evident, față de alți politicieni, precum tandemul Dragnea-Vâlcov, Florin Cîțu se exprimă într-un mod delicat la adresa BNR și a guvernatorului băncii centrale. Să ne aducem aminte că Liviu Dragnea și Darius Vâlcov vorbeau despre lipsa de patriotism a guvernatorului BNR și despre schimbarea iminentă a acestuia de la conducerea instituției.

Florin Cîțu, însă, pune în discuție o temă fierbinte într-un moment complicat. Direct spus, subiectul este: cine e de vină pentru creșterea galopantă a inflației? Premierul sugerează că BNR putea face mai mult. Banca centrală, prin documentul (minuta) ședinței de politică monetară, își manifestă îndoielile că politicile guvernamentale vor fi atît de curajoase încît să rezolve dezechilibrele bugetare și să stăpînească inflația. De asemenea, Consiliul de Administrație își arată și neîncrederea că România va putea absorbi banii europeni din planul de redresare și reziliență.  

Controversa nu face decît să redeschidă o temă de dezbatere serioasă, și anume ce face Guvernul și ce face BNR pentru a lupta cu inflația. Aruncarea pisicii, respectiv a vinovăției, este cel mai ușor lucru care se poate întîmpla. Prim-ministrul poate spune că BNR a greșit, Banca Națională poate să fie critică la adresa politicilor guvernamentale. Dar, dincolo de imagine și de jocul intelectual, divergențele de opinie nu ajută la mare lucru.

Publicul larg trebuie să cunoască diferențele de instrumente și de mecanisme de intervenție pe care Executivul și banca centrală le pot utiliza pentru a calma creșterea prețurilor. Astfel, BNR are chiar prin lege ca obiectiv principal stabilitatea prețurilor. Dar poate banca centrală să controleze prețul benzinei la pompă? Evident, nu. În schimb, BNR are mijloace specifice prin care poate influența evoluția inflației. Cel mai la îndemînă este prețul banilor, adică dobînda. Într-un moment în care inflația crește, dobînzile vor trebui să crească și ele. În felul acesta, BNR scumpește creditul, iar un credit la o dobîndă mai mare va însemna o descurajare a împrumuturilor noi și o creștere a sumelor de rambursat pentru o parte din creditele aflate în derulare, iar toate acesta se traduc printr-o scădere a cererii.

Florin Cîțu a sugerat că BNR a întîrziat momentul de creștere a dobînzii de politică monetară. Privind cifrele am putea fi tentați să îi dăm dreptate, pentru că atunci cînd inflația a ajuns la 5%, dobînda-cheie era nemișcată la 1,25%. O diferență mare, dar experții cred că BNR a acționat în stilul clasic, adică precaut, așteptînd să vadă dacă vîrful de inflație este tranzitoriu sau nu.

O altă pîrghie folosită de BNR este așa-numitul control al lichidității pieței, adică al banilor din economie. Prin operațiuni financiare specifice, banca centrală poate să aducă lichiditate sau să extragă bani din piață. Într-un moment în care inflația este mare, iar consumul crește constant cu cifre semnificative, atunci cînd cererea de mărfuri și servicii crește aproape indiferent de creșterea prețurilor, Banca Națională poate interveni să absoarbă bani din economie. Efectul așteptat este ca nivelul cererii să încetinească, dînd astfel un semnal producătorilor că ar trebui să își revizuiască prețurile, fie asumîndu-și costuri mai mari, fie devenind mai eficienți.

În fine, o piață pe care BNR o poate influența este cea valutară. Prețul valutei este esențial pentru prețurile de pe piața autohtonă. Mai ales în cazul unei economii, precum cea românească, în care importurile de bunuri de consum au o pondere importantă pe piață. Creșterea monedei euro în raport de leu scumpește importurile și avantajează exportatorii. Dar, în cele mai multe cazuri, devalorizarea monedei naționale nu le oferă prea multe pîrghii importatorilor să păstreze prețul neschimbat și, ca atare, creșterea euro antrenează și o creștere a prețurilor produselor din import vîndute pe piața autohtonă.

BNR poate interveni pe piață pentru a evita mișcările bruște ale cursului de schimb și o face atunci cînd specialiștii băncii cred că este momentul. Intervențiile pe piața valutară sînt, prin definiție, discrete, dar vizibile, dacă ne uităm, de exemplu, la evoluția rezervei valutare a României pe care o administrează BNR. O lună în care rezervele internaționale scad poate însemna că banca centrală și-a făcut simțită prezența pe piață. Acestea sînt pîrghiile cu care BNR luptă cu creșterea inflației. Trebuie remarcat că toate instrumentele BNR nu sînt perfecte, în sensul că utilizarea lor poate duce la un efect dorit (stabilitatea prețurilor), dar, în același timp, poate avea rezultate diferite asupra altor actori din economie.

Mijloacele Guvernului pentru a influența inflația sînt mult mai directe decît cele ale Băncii Naționale. Cînd Executivul decide creșterea pensiilor și salariilor bugetare trebuie să știe că dă un impuls cererii, deci creșterii inflației. Cînd Guvernul aplică un anumit tip de politică fiscală influențează nivelul de lichiditate, adică banii care rămîn la persoanele fizice sau la companii. De asemenea, deciziile curente pot influența piața muncii sau investițiile publice și, direct sau indirect, prețurile. Desigur, în condiții de criză, de explozie a prețurilor, Guvernul poate lua decizii care pot influența piața și prețul, de la plafonarea prețului pînă la scăderea unor taxe și impozite.

Ideal ar fi ca între Executiv și BNR să existe o colaborare. Istoria recentă arată că tensiunile dintre cele două instituții nu ajută la nimic.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.