Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică

Publicat în Dilema Veche nr. 917 din 4 – 10 noiembrie 2021
Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică jpeg

Ne aflăm într-o săptămînă în care liderii de la nivel mondial lucrează pe teme privind schimbările climatice. La Roma a avut loc o reuniune a grupului G20, cele mai dezvoltate state ale lumii, la Glasgow se află în plină desfășurare conferința ONU pe tema protecției mediului. Nu sînt, în mod fatal, un ecologist, dar datele care sînt prezentate pe tema schimbărilor climatice sînt de-a dreptul tulburătoare. Merită să fie trecute în revistă.

Preocupările privind protecția mediului la nivel internațional pleacă din anul 1992, de la Rio de Janeiro, cînd mai multe state au semnat Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite (ONU), au continuat cu Protocolul de la Kyoto, în anul 1997, și ajung la Acordul de la Paris, din anul 2015, unde s-a convenit atingerea obiectivului ca încălzirea globală să nu fie mai mare cu 1,5° C, față de epoca preindustrială, pînă în anul 2030. Ținta pare deja greu de atins și unii specialiști se mulțumesc cu păstrarea unui nivel cu 2° C mai mult.

Media temperaturii mondiale continuă să crească, încălzirea devenind accentuată începînd cu anii 1970. Practic, temperatura suprafeței Pămîntului a crescut între 1° C și 1,26° C față de nivelul preindustrial, conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Evoluțiile din deceniul trecut sînt îngrijorătoare. Nivelul de gaze cu efect de seră din atmosferă continuă să crească și a atins un record istoric în anul 2020, chiar dacă activitatea industrială s-a redus din cauza pandemiei. Emisiile de dioxid de carbon (CO2) sînt una dintre cauzele principale ale încălzirii globale, de aceea limitarea sau reducerea lor este esențială. Alături de emisiile de CO2, metanul și oxidul de azot sînt substanțele vinovate pentru reținerea căldurii soarelui în interiorul atmosferei terestre.

Cinci economii sînt responsabile pentru mai mult de jumătate din emisiile de carbon de la nivel mondial. Acestea sînt: China (24%), SUA (11,8%), India (6,8%), Rusia (4,1%) și Indonezia (3,5%). Să adăugăm 8% din emisii care sînt produse de Uniunea Europeană. Fiecare dintre aceste state și-a asumat termene și proporții diferite în ceea ce privește reducerea emisiilor.

Tema încălzirii globale este privită cu scepticism sau chiar cu ironie de o parte a publicului. Uneori este dificil de crezut că încălzirea globală se accentuează și că acest fenomen va schimba radical viața pe glob. Vor exista, desigur, contestatari ai fenomenului, așa cum vor exista și „radicali” dispuși să exagereze efectele.

În această conjunctură, ar trebui să fie ascultați oamenii de știință. Iar aceștia aduc o serie de dovezi directe. Iată cîteva dintre ele. În primul rînd, topirea ghețarilor. Banchiza de gheață care acoperă Antarctica și Groenlanda a fost destabilizată, iar ghețarii lumii au pierdut, în ultimii 40 de ani, 27 de metri, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de gigatone de gheață.

În al doilea rînd, există o reducere a speciilor pe glob. Speciile, precum și populațiile fiecărei specii, scad între 100 și 1.000 de ori mai repede decît ceea ce este considerat natural. În total, din două milioane de specii cunoscute, pînă la jumătate dintre acestea vor fi amenințate cu dispariția în următoarele decenii, potrivit Platformei interguvernamentale de știință și politici privind biodiversitatea și ecosistemele (IPBES). Defrișările, agricultura intensivă, urbanizarea și încălzirea globală sînt principalele amenințări la adresa ecosistemelor naturale.

În al treilea rînd, pe măsură ce clima s-a încălzit, incendiile de pădure au devenit mai violente și mai frecvente. Cele trei țări cele mai afectate de aceste dezastre sînt Australia, Rusia și Statele Unite.

A patra problemă o reprezintă coralii. Aceștia acoperă sub un procent din suprafața oceanelor, dar găzduiesc un sfert din speciile marine. Începînd cu anul 2009, aproximativ 14% din recifele de corali au dispărut, potrivit unei analize științifice publicate de o platformă de monitorizare a recifelor de corali (GCRMN). Cauza este creșterea temperaturii de la suprafața mării. Coralii nu vor supraviețui unei creșteri cu 2° C a temperaturii globului, spun cercetătorii. Totuși, unele recife de corali sînt încă rezistente. O revenire parțială a fost observată în anul 2019, care a permis recifelor să recupereze 2% din acoperirea de corali.

A cincea dovadă este că nivelul apelor mării a crescut de peste 100 de ani, dar rata creșterii s-a dublat recent. În timp ce nivelul mării a crescut, între anii 1880 și 2013, în medie cu 15 mm, rata medie de creștere din ultimele decenii a fost de 30 mm pe an. Această creștere amenință habitatul de locuire a zeci de milioane de oameni care trăiesc în zone joase, precum unele insule din Oceanul Pacific.

În al șaselea rînd, cu cît încălzirea planetei este mai mare, cu atît se vor înmulți și valurile de căldură. În ultimele două decenii, numărul și durata perioadelor de secetă au crescut cu o treime, în special în zonele subtropicale. De asemenea, perturbarea precipitațiilor și topirea zăpezii modifică sistemele hidrologice, afectînd cantitatea și calitatea resurselor de apă. Potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), chiar și limitînd creșterea cu 2° C, 400 de milioane de locuitori de pe glob se vor confrunta cu un deficit de apă și încă 420 de milioane de persoane vor fi amenințate de valuri de căldură extreme.

Încă o dovadă este creșterea numărului de cicloane. Media pe cinci ani pentru furtuni a fost de 120 pînă în anul 2010, dar de atunci a crescut la 140. Condițiile meteorologice extreme nu sînt doar mai frecvente, ci și mai distructive.

În fine, aproximativ 68 de milioane de hectare de păduri au dispărut de pe fața Pămîntului în ultimii douăzeci de ani, echivalentul unei țări cu suprafață medie, potrivit GlobalForestWatch. Numai în Brazilia au fost distruse, anul trecut, 1,1 milioane de hectare de păduri, un record din anul 2008. Consecințele sînt îngrijorătoare, o parte a bazinului Amazonului emițînd acum CO2, în loc să absoarbă, conform unui studiu publicat în revista Nature.

În concluzie, oamenii de știință și politicienii sînt îngrijorați de încălzirea globală a planetei. Ar trebui să fie un semnal de alarmă atît pentru cei care cred, cît și pentru cei care nu cred în efectele ireversibile ale schimbărilor climatice asupra economiei și societății.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: G20, Roma (AFP/adevarul.ro)

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Incident neobișnuit cu artistul Al Bano într-un avion: „Zbor de 60 de ani și nu mi s-a întâmplat niciodată"
Legenda muzicii italiene a avut parte de un incident neobișnuit într-un avion care l-a dus la Zagreb. Artistul susține că i s-a refuzat accesul la toaletă, deși este operat de prostată și avea nevoie să meargă la baie.
image
Biden s-a prăbușit pe scenă după ceremonia la care participa | VIDEO
Șeful statului s-a împiedicat și a căzut în genunchi după ce a terminat de oferit diplomele. Mebri ai forțelor aeriene americane l-au ajutat să se ridice.
image
Superstiții de Rusalii: ce e interzis să faci cu desăvârșire. Cum sunt pedepsiți cei care nesocotesc marea sărbătoare
În acest an, Rusaliile sunt celebrate pe 4 iunie și pe 5 iunie. Este ultima sărbătoare oficială a sezonului pascal ortodox și este prăznuită în fiecare an duminica, fix la 50 de zile după Paște. Rusaliile celebrează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.