Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică

Ne aflăm într-o săptămînă în care liderii de la nivel mondial lucrează pe teme privind schimbările climatice. La Roma a avut loc o reuniune a grupului G20, cele mai dezvoltate state ale lumii, la Glasgow se află în plină desfășurare conferința ONU pe tema protecției mediului. Nu sînt, în mod fatal, un ecologist, dar datele care sînt prezentate pe tema schimbărilor climatice sînt de-a dreptul tulburătoare. Merită să fie trecute în revistă.

Preocupările privind protecția mediului la nivel internațional pleacă din anul 1992, de la Rio de Janeiro, cînd mai multe state au semnat Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite (ONU), au continuat cu Protocolul de la Kyoto, în anul 1997, și ajung la Acordul de la Paris, din anul 2015, unde s-a convenit atingerea obiectivului ca încălzirea globală să nu fie mai mare cu 1,5° C, față de epoca preindustrială, pînă în anul 2030. Ținta pare deja greu de atins și unii specialiști se mulțumesc cu păstrarea unui nivel cu 2° C mai mult.

Media temperaturii mondiale continuă să crească, încălzirea devenind accentuată începînd cu anii 1970. Practic, temperatura suprafeței Pămîntului a crescut între 1° C și 1,26° C față de nivelul preindustrial, conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Evoluțiile din deceniul trecut sînt îngrijorătoare. Nivelul de gaze cu efect de seră din atmosferă continuă să crească și a atins un record istoric în anul 2020, chiar dacă activitatea industrială s-a redus din cauza pandemiei. Emisiile de dioxid de carbon (CO₂) sînt una dintre cauzele principale ale încălzirii globale, de aceea limitarea sau reducerea lor este esențială. Alături de emisiile de CO₂, metanul și oxidul de azot sînt substanțele vinovate pentru reținerea căldurii soarelui în interiorul atmosferei terestre.

Cinci economii sînt responsabile pentru mai mult de jumătate din emisiile de carbon de la nivel mondial. Acestea sînt: China (24%), SUA (11,8%), India (6,8%), Rusia (4,1%) și Indonezia (3,5%). Să adăugăm 8% din emisii care sînt produse de Uniunea Europeană. Fiecare dintre aceste state și-a asumat termene și proporții diferite în ceea ce privește reducerea emisiilor.

Tema încălzirii globale este privită cu scepticism sau chiar cu ironie de o parte a publicului. Uneori este dificil de crezut că încălzirea globală se accentuează și că acest fenomen va schimba radical viața pe glob. Vor exista, desigur, contestatari ai fenomenului, așa cum vor exista și „radicali” dispuși să exagereze efectele.

În această conjunctură, ar trebui să fie ascultați oamenii de știință. Iar aceștia aduc o serie de dovezi directe. Iată cîteva dintre ele. În primul rînd, topirea ghețarilor. Banchiza de gheață care acoperă Antarctica și Groenlanda a fost destabilizată, iar ghețarii lumii au pierdut, în ultimii 40 de ani, 27 de metri, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de gigatone de gheață.

În al doilea rînd, există o reducere a speciilor pe glob. Speciile, precum și populațiile fiecărei specii, scad între 100 și 1.000 de ori mai repede decît ceea ce este considerat natural. În total, din două milioane de specii cunoscute, pînă la jumătate dintre acestea vor fi amenințate cu dispariția în următoarele decenii, potrivit Platformei interguvernamentale de știință și politici privind biodiversitatea și ecosistemele (IPBES). Defrișările, agricultura intensivă, urbanizarea și încălzirea globală sînt principalele amenințări la adresa ecosistemelor naturale.

În al treilea rînd, pe măsură ce clima s-a încălzit, incendiile de pădure au devenit mai violente și mai frecvente. Cele trei țări cele mai afectate de aceste dezastre sînt Australia, Rusia și Statele Unite.

A patra problemă o reprezintă coralii. Aceștia acoperă sub un procent din suprafața oceanelor, dar găzduiesc un sfert din speciile marine. Începînd cu anul 2009, aproximativ 14% din recifele de corali au dispărut, potrivit unei analize științifice publicate de o platformă de monitorizare a recifelor de corali (GCRMN). Cauza este creșterea temperaturii de la suprafața mării. Coralii nu vor supraviețui unei creșteri cu 2° C a temperaturii globului, spun cercetătorii. Totuși, unele recife de corali sînt încă rezistente. O revenire parțială a fost observată în anul 2019, care a permis recifelor să recupereze 2% din acoperirea de corali.

A cincea dovadă este că nivelul apelor mării a crescut de peste 100 de ani, dar rata creșterii s-a dublat recent. În timp ce nivelul mării a crescut, între anii 1880 și 2013, în medie cu 15 mm, rata medie de creștere din ultimele decenii a fost de 30 mm pe an. Această creștere amenință habitatul de locuire a zeci de milioane de oameni care trăiesc în zone joase, precum unele insule din Oceanul Pacific.

În al șaselea rînd, cu cît încălzirea planetei este mai mare, cu atît se vor înmulți și valurile de căldură. În ultimele două decenii, numărul și durata perioadelor de secetă au crescut cu o treime, în special în zonele subtropicale. De asemenea, perturbarea precipitațiilor și topirea zăpezii modifică sistemele hidrologice, afectînd cantitatea și calitatea resurselor de apă. Potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), chiar și limitînd creșterea cu 2° C, 400 de milioane de locuitori de pe glob se vor confrunta cu un deficit de apă și încă 420 de milioane de persoane vor fi amenințate de valuri de căldură extreme.

Încă o dovadă este creșterea numărului de cicloane. Media pe cinci ani pentru furtuni a fost de 120 pînă în anul 2010, dar de atunci a crescut la 140. Condițiile meteorologice extreme nu sînt doar mai frecvente, ci și mai distructive.

În fine, aproximativ 68 de milioane de hectare de păduri au dispărut de pe fața Pămîntului în ultimii douăzeci de ani, echivalentul unei țări cu suprafață medie, potrivit GlobalForestWatch. Numai în Brazilia au fost distruse, anul trecut, 1,1 milioane de hectare de păduri, un record din anul 2008. Consecințele sînt îngrijorătoare, o parte a bazinului Amazonului emițînd acum CO₂, în loc să absoarbă, conform unui studiu publicat în revista Nature.

În concluzie, oamenii de știință și politicienii sînt îngrijorați de încălzirea globală a planetei. Ar trebui să fie un semnal de alarmă atît pentru cei care cred, cît și pentru cei care nu cred în efectele ireversibile ale schimbărilor climatice asupra economiei și societății.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: G20, Roma (AFP/adevarul.ro)