Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 917 din 4 ÔÇô 10 noiembrie 2021
Criza încălzirii globale, mai îngrijorătoare decît cea economică jpeg

Ne afl─âm ├«ntr-o s─âpt─âm├«n─â ├«n care liderii de la nivel mondial lucreaz─â pe teme privind schimb─ârile climatice. La Roma a avut loc o reuniune a grupului G20, cele mai dezvoltate state ale lumii, la Glasgow se afl─â ├«n plin─â desf─â╚Öurare conferin╚Ťa ONU pe tema protec╚Ťiei mediului. Nu s├«nt, ├«n mod fatal, un ecologist, dar datele care s├«nt prezentate pe tema schimb─ârilor climatice s├«nt de-a dreptul tulbur─âtoare. Merit─â s─â fie trecute ├«n revist─â.

Preocup─ârile privind protec╚Ťia mediului la nivel interna╚Ťional pleac─â din anul 1992, de la Rio de Janeiro, c├«nd mai multe state au semnat Conven╚Ťia-cadru a Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite (ONU), au continuat cu Protocolul de la Kyoto, ├«n anul 1997, ╚Öi ajung la Acordul de la Paris, din anul 2015, unde s-a convenit atingerea obiectivului ca ├«nc─âlzirea global─â s─â nu fie mai mare cu 1,5┬░ C, fa╚Ť─â de epoca preindustrial─â, p├«n─â ├«n anul 2030. ╚Üinta pare deja greu de atins ╚Öi unii speciali╚Öti se mul╚Ťumesc cu p─âstrarea unui nivel cu 2┬░ C mai mult.

Media temperaturii mondiale continu─â s─â creasc─â, ├«nc─âlzirea devenind accentuat─â ├«ncep├«nd cu anii 1970. Practic, temperatura suprafe╚Ťei P─âm├«ntului a crescut ├«ntre 1┬░ C ╚Öi 1,26┬░ C fa╚Ť─â de nivelul preindustrial, conform Organiza╚Ťiei Meteorologice Mondiale (OMM).

Evolu╚Ťiile din deceniul trecut s├«nt ├«ngrijor─âtoare. Nivelul de gaze cu efect de ser─â din atmosfer─â continu─â s─â creasc─â ╚Öi a atins un record istoric ├«n anul 2020, chiar dac─â activitatea industrial─â s-a redus din cauza pandemiei. Emisiile de dioxid de carbon (CO2) s├«nt una dintre cauzele principale ale ├«nc─âlzirii globale, de aceea limitarea sau reducerea lor este esen╚Ťial─â. Al─âturi de emisiile de CO2, metanul ╚Öi oxidul de azot s├«nt substan╚Ťele vinovate pentru re╚Ťinerea c─âldurii soarelui ├«n interiorul atmosferei terestre.

Cinci economii s├«nt responsabile pentru mai mult de jum─âtate din emisiile de carbon de la nivel mondial. Acestea s├«nt: China (24%), SUA (11,8%), India (6,8%), Rusia (4,1%) ╚Öi Indonezia (3,5%). S─â ad─âug─âm 8% din emisii care s├«nt produse de Uniunea European─â. Fiecare dintre aceste state ╚Öi-a asumat termene ╚Öi propor╚Ťii diferite ├«n ceea ce prive╚Öte reducerea emisiilor.

Tema ├«nc─âlzirii globale este privit─â cu scepticism sau chiar cu ironie de o parte a publicului. Uneori este dificil de crezut c─â ├«nc─âlzirea global─â se accentueaz─â ╚Öi c─â acest fenomen va schimba radical via╚Ťa pe glob. Vor exista, desigur, contestatari ai fenomenului, a╚Öa cum vor exista ╚Öi ÔÇ×radicaliÔÇŁ dispu╚Öi s─â exagereze efectele.

├Än aceast─â conjunctur─â, ar trebui s─â fie asculta╚Ťi oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â. Iar ace╚Ötia aduc o serie de dovezi directe. Iat─â c├«teva dintre ele. ├Än primul r├«nd, topirea ghe╚Ťarilor. Banchiza de ghea╚Ť─â care acoper─â Antarctica ╚Öi Groenlanda a fost destabilizat─â, iar ghe╚Ťarii lumii au pierdut, ├«n ultimii 40 de ani, 27 de metri, ceea ce ├«nseamn─â aproximativ 25 de gigatone de ghea╚Ť─â.

├Än al doilea r├«nd, exist─â o reducere a speciilor pe glob. Speciile, precum ╚Öi popula╚Ťiile fiec─ârei specii, scad ├«ntre 100 ╚Öi 1.000 de ori mai repede dec├«t ceea ce este considerat natural. ├Än total, din dou─â milioane de specii cunoscute, p├«n─â la jum─âtate dintre acestea vor fi amenin╚Ťate cu dispari╚Ťia ├«n urm─âtoarele decenii, potrivit Platformei interguvernamentale de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi politici privind biodiversitatea ╚Öi ecosistemele (IPBES). Defri╚Ö─ârile, agricultura intensiv─â, urbanizarea ╚Öi ├«nc─âlzirea global─â s├«nt principalele amenin╚Ť─âri la adresa ecosistemelor naturale.

├Än al treilea r├«nd, pe m─âsur─â ce clima s-a ├«nc─âlzit, incendiile de p─âdure au devenit mai violente ╚Öi mai frecvente. Cele trei ╚Ť─âri cele mai afectate de aceste dezastre s├«nt Australia, Rusia ╚Öi Statele Unite.

A patra problem─â o reprezint─â coralii. Ace╚Ötia acoper─â sub un procent din suprafa╚Ťa oceanelor, dar g─âzduiesc un sfert din speciile marine. ├Äncep├«nd cu anul 2009, aproximativ 14% din recifele de corali au disp─ârut, potrivit unei analize ╚Ötiin╚Ťifice publicate de o platform─â de monitorizare a recifelor de corali (GCRMN). Cauza este cre╚Öterea temperaturii de la suprafa╚Ťa m─ârii. Coralii nu vor supravie╚Ťui unei cre╚Öteri cu 2┬░ C a temperaturii globului, spun cercet─âtorii. Totu╚Öi, unele recife de corali s├«nt ├«nc─â rezistente. O revenire par╚Ťial─â a fost observat─â ├«n anul 2019, care a permis recifelor s─â recupereze 2% din acoperirea de corali.

A cincea dovad─â este c─â nivelul apelor m─ârii a crescut de peste 100 de ani, dar rata cre╚Öterii s-a dublat recent. ├Än timp ce nivelul m─ârii a crescut, ├«ntre anii 1880 ╚Öi 2013, ├«n medie cu 15 mm, rata medie de cre╚Ötere din ultimele decenii a fost de 30 mm pe an. Aceast─â cre╚Ötere amenin╚Ť─â habitatul de locuire a zeci de milioane de oameni care tr─âiesc ├«n zone joase, precum unele insule din Oceanul Pacific.

├Än al ╚Öaselea r├«nd, cu c├«t ├«nc─âlzirea planetei este mai mare, cu at├«t se vor ├«nmul╚Ťi ╚Öi valurile de c─âldur─â. ├Än ultimele dou─â decenii, num─ârul ╚Öi durata perioadelor de secet─â au crescut cu o treime, ├«n special ├«n zonele subtropicale. De asemenea, perturbarea precipita╚Ťiilor ╚Öi topirea z─âpezii modific─â sistemele hidrologice, afect├«nd cantitatea ╚Öi calitatea resurselor de ap─â. Potrivit Grupului interguvernamental privind schimb─ârile climatice (IPCC), chiar ╚Öi limit├«nd cre╚Öterea cu 2┬░ C, 400 de milioane de locuitori de pe glob se vor confrunta cu un deficit de ap─â ╚Öi ├«nc─â 420 de milioane de persoane vor fi amenin╚Ťate de valuri de c─âldur─â extreme.

├Änc─â o dovad─â este cre╚Öterea num─ârului de cicloane. Media pe cinci ani pentru furtuni a fost de 120 p├«n─â ├«n anul 2010, dar de atunci a crescut la 140. Condi╚Ťiile meteorologice extreme nu s├«nt doar mai frecvente, ci ╚Öi mai distructive.

├Än fine, aproximativ 68 de milioane de hectare de p─âduri au disp─ârut de pe fa╚Ťa P─âm├«ntului ├«n ultimii dou─âzeci de ani, echivalentul unei ╚Ť─âri cu suprafa╚Ť─â medie, potrivit GlobalForestWatch. Numai ├«n Brazilia au fost distruse, anul trecut, 1,1 milioane de hectare de p─âduri, un record din anul 2008. Consecin╚Ťele s├«nt ├«ngrijor─âtoare, o parte a bazinului Amazonului emi╚Ť├«nd acum CO2, ├«n loc s─â absoarb─â, conform unui studiu publicat ├«n revista Nature.

├Än concluzie, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi politicienii s├«nt ├«ngrijora╚Ťi de ├«nc─âlzirea global─â a planetei. Ar trebui s─â fie un semnal de alarm─â at├«t pentru cei care cred, c├«t ╚Öi pentru cei care nu cred ├«n efectele ireversibile ale schimb─ârilor climatice asupra economiei ╚Öi societ─â╚Ťii.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: G20, Roma (AFP/adevarul.ro)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.