Cum s─â fii ÔÇ×suveranÔÇŁ fa╚Ť─â de Occident arunc├«ndu-te ├«n bra╚Ťele Orientului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 931 din 10 ÔÇô 16 februarie 2022
Cum s─â fii ÔÇ×suveranÔÇŁ fa╚Ť─â de Occident arunc├«ndu te ├«n bra╚Ťele Orientului jpeg

Ultimii ani au revigorat conceptul de suveranitate a ╚Ť─ârii, cu prec─âdere ├«n domeniul economic. Tema apare sub diverse forme, de la sublima idee c─â Rom├ónia este ÔÇ×o colonieÔÇŁ p├«n─â la varianta mai ÔÇ×softÔÇŁ ├«n care se cere un tip de na╚Ťionalism economic prin care s─â se acorde prioritate companiilor cu capital autohton. Bine├«n╚Ťeles c─â tema suveranit─â╚Ťii trece ╚Öi prin celebra idee c─â Rom├ónia a v├«ndut ÔÇ×toate resurseleÔÇŁ pe care le avea ╚Öi c─â rom├ónii s├«nt ÔÇ×sclaviÔÇŁ ├«n ╚Ťara lor.

Tema este inflamat─â ╚Öi la nivel politic, nu doar de partide specializate, dac─â le putem numi astfel, ├«n aceste subiecte, ci ╚Öi, din c├«nd ├«n c├«nd, de oameni politici din zona ÔÇ×mainstreamÔÇŁ, care se las─â ╚Öi ei du╚Öi de ÔÇ×valul suveranismuluiÔÇŁ.

Str─âinii par a fi din nou sursa tuturor relelor din economia rom├óneasc─â, fie c─â este vorba despre importul de produse alimentare ÔÇ×otr─âvitoareÔÇŁ, fie c─â este vorba despre Bruxelles, care impune Rom├óniei reguli care o s─âr─âcesc, fie c─â este vorba despre companii str─âine care scot profiturile din ╚Ťar─â.

Nu doar ├«n Rom├ónia rena╚Öte tema suveranit─â╚Ťii. Dup─â ce criza pandemic─â a scos la iveal─â un fapt, ╚Öi anume dependen╚Ťa Uniunii Europene de bunurile produse ├«n China, statele membre ╚Öi-au pus problema relocaliz─ârii produc╚Ťiei pe b─âtr├«nul continent. Subiectul a fost deschis, s-a vorbit ╚Öi despre programe dedicate companiilor europene pentru a reveni pe continent, dar rezultatele s├«nt modeste. Dac─â Europa nu a reu╚Öit s─â conving─â propriile firme s─â ├«╚Öi mute siturile de fabrica╚Ťie pe continentul european, m─âcar la nivelul statelor membre exist─â o legisla╚Ťie care poate bloca investi╚Ťii ├«n domenii strategice care vin din afara Uniunii Europene. Iar unele state chiar au f─âcut uz de aceast─â norm─â.

S─â fim reali╚Öti. ├Än ultimii 20 de ani, politicienii europeni au ├«ncurajat schimburile comerciale cu China pentru c─â ├«n felul acesta au asigurat consumatorilor accesul la m─ârfuri mai ieftine. Economi╚Ötii au f─âcut ╚Öi calcule precise care arat─â c─â rata infla╚Ťiei mic─â a fost ajutat─â tocmai de produsele ieftine venite din China. Cu alte cuvinte, politicienii au fost mul╚Ťumi╚Ťi c─â votan╚Ťii, respectiv consumatorii, puteau cump─âra m─ârfuri ieftine.

La r├«ndul lor, marile companii care ╚Öi-au mutat produc╚Ťia ├«n China au fost mul╚Ťumite c─â au ├«mpu╚Öcat doi iepuri dintr-un foc: au avut acces la o pia╚Ť─â mare, precum cea a Chinei, ╚Öi au putut produce acolo pentru economia global─â la costuri mici, f─âr─â concuren╚Ť─â, ├«n raport cu cele din Europa. Toat─â lumea a p─ârut mul╚Ťumit─â, dar timpul a trecut, iar anul 2020 a ar─âtat brutal c─â economia european─â este puternic dependent─â de produsele fabricate ├«n China, fie de companii locale, fie de firme europene. Iar dependen╚Ťa exist─â ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte piesele sau subansamblele necesare pentru m─ârfurile asamblate ├«n Europa. Se va ├«nt├«mpla ceva pentru a reduce aceast─â dependen╚Ť─â de China? Teoretic, da. Practic, progresele s├«nt inexistente. Concret, de exemplu, Europa a realizat un program prin care ├«╚Öi propune s─â ├«ncurajeze produc╚Ťia de semiconductori, o marf─â care ├«n ultimii doi ani a fost puternic deficitar─â.

Suverani╚Ötii l-au luat ca model pe fostul pre╚Öedinte american Donald Trump care a impus, brutal ╚Öi f─âr─â negocieri, suprataxe unor produse venite din China. Doar c─â SUA, ├«n numele reducerii deficitului comercial, au extins politica protec╚Ťionist─â ╚Öi asupra vecinilor, Mexic ╚Öi Canada, ╚Öi pentru partenerii tradi╚Ťionali europeni. ├Än aceste condi╚Ťii, adep╚Ťii pie╚Ťei libere s-au crispat.

Recent, la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarn─â de la Beijing, am avut o mostr─â despre cum vor ar─âta lucrurile ├«n viitor. Pre╚Öedintele Federa╚Ťiei Ruse ╚Öi cel al Chinei au f─âcut o ├«n╚Ťelegere bilateral─â. Economic, Rusia va livra gaze Chinei printr-un gazoduct care se va construi ╚Öi, politic, Rusia ÔÇ×se opune oric─ârei forme de independen╚Ť─â a TaiwanuluiÔÇŁ, iar pre╚Öedintele Chinei ÔÇ×se opune extinderii NATOÔÇŁ. Ceea ce era de demonstrat. Aceast─â ├«n╚Ťelegere dintre China ╚Öi Rusia ar trebui s─â dea societ─â╚Ťilor occidentale m─âsura ├«n care se va juca economic ├«n viitorii ani. Dac─â europenii s├«nt at├«t de atra╚Öi de suveranitatea economic─â ar trebui s─â o defineasc─â fa╚Ť─â de Orient ╚Öi nu ├«n raport de statele membre ale Uniunii Europene sau de Statele Unite ale Americii.

La nivel politic, exist─â o contradic╚Ťie evident─â ├«ntre Occident ╚Öi Orient, iar acest lucru se va repercuta inevitabil ╚Öi sub aspect economic. De aceea, suverani╚Ötii ar trebui s─â ╚Ötie c─â, dac─â resping Europa de Vest, inevitabil vor ajunge ├«n bra╚Ťele Estului.

Din acest punct de vedere, Rom├ónia, calificat─â tot mai des drept ÔÇ×colonie occidental─âÔÇŁ, are o structur─â economic─â format─â ├«n ultimii 30 de ani. Capitalul de stat domin─â c├«teva sectoare, dar genereaz─â pierderi importante (├«n transporturi sau extrac╚Ťia de c─ârbune, de exemplu), iar sectorul privat este dominat, din punctul de vedere al eficien╚Ťei, de investitori str─âini, majoritatea europeni, ╚Öi din punct de vedere numeric de cei autohtoni. Privatizarea a decis aceast─â structur─â a economiei. Acum, ├«ns─â, facem istorie contrafactual─â, ├«n sensul c─â uit─âm c─â, ├«nainte de privatizare, SIDEX Gala╚Ťi pierdea un milion de dolari pe zi, c─â BCR primise toate creditele neperformante de la Bancorex, c─â Petrom era ÔÇ×c─âpu╚Öat la greuÔÇŁ de oameni de afaceri rom├óni ╚Öi c─â ├«ntreprinderile de distribu╚Ťie din domeniul energiei electrice ╚Öi a gazelor naturale nu f─âceau investi╚Ťii ╚Öi aveau datorii la bugetele de stat.

Acum, dup─â dou─â decenii de la privatizarea firmelor de stat, v─âz├«nd rezultatele financiare ob╚Ťinute de noile companii, este facil s─â ceri ÔÇ×na╚ŤionalizareaÔÇŁ sau ÔÇ×r─âscump─ârareaÔÇŁ ac╚Ťiunilor. ╚śi s─â te ba╚Ťi cu ÔÇ×c─âr─âmidaÔÇŁ suveranit─â╚Ťii ├«n piept. Doar c─â suveranitatea poate ├«nsemna o schimbare de tab─âr─â: de la Vest la Est. Asta dorim pentru Rom├ónia?

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: combinatul siderurgic din Gala╚Ťi (arhiva adevarul.ro)

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.