Cum să fii „suveran” față de Occident aruncîndu-te în brațele Orientului

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
Cum să fii „suveran” față de Occident aruncîndu te în brațele Orientului jpeg

Ultimii ani au revigorat conceptul de suveranitate a țării, cu precădere în domeniul economic. Tema apare sub diverse forme, de la sublima idee că România este „o colonie” pînă la varianta mai „soft” în care se cere un tip de naționalism economic prin care să se acorde prioritate companiilor cu capital autohton. Bineînțeles că tema suveranității trece și prin celebra idee că România a vîndut „toate resursele” pe care le avea și că românii sînt „sclavi” în țara lor.

Tema este inflamată și la nivel politic, nu doar de partide specializate, dacă le putem numi astfel, în aceste subiecte, ci și, din cînd în cînd, de oameni politici din zona „mainstream”, care se lasă și ei duși de „valul suveranismului”.

Străinii par a fi din nou sursa tuturor relelor din economia românească, fie că este vorba despre importul de produse alimentare „otrăvitoare”, fie că este vorba despre Bruxelles, care impune României reguli care o sărăcesc, fie că este vorba despre companii străine care scot profiturile din țară.

Nu doar în România renaște tema suveranității. După ce criza pandemică a scos la iveală un fapt, și anume dependența Uniunii Europene de bunurile produse în China, statele membre și-au pus problema relocalizării producției pe bătrînul continent. Subiectul a fost deschis, s-a vorbit și despre programe dedicate companiilor europene pentru a reveni pe continent, dar rezultatele sînt modeste. Dacă Europa nu a reușit să convingă propriile firme să își mute siturile de fabricație pe continentul european, măcar la nivelul statelor membre există o legislație care poate bloca investiții în domenii strategice care vin din afara Uniunii Europene. Iar unele state chiar au făcut uz de această normă.

Să fim realiști. În ultimii 20 de ani, politicienii europeni au încurajat schimburile comerciale cu China pentru că în felul acesta au asigurat consumatorilor accesul la mărfuri mai ieftine. Economiștii au făcut și calcule precise care arată că rata inflației mică a fost ajutată tocmai de produsele ieftine venite din China. Cu alte cuvinte, politicienii au fost mulțumiți că votanții, respectiv consumatorii, puteau cumpăra mărfuri ieftine.

La rîndul lor, marile companii care și-au mutat producția în China au fost mulțumite că au împușcat doi iepuri dintr-un foc: au avut acces la o piață mare, precum cea a Chinei, și au putut produce acolo pentru economia globală la costuri mici, fără concurență, în raport cu cele din Europa. Toată lumea a părut mulțumită, dar timpul a trecut, iar anul 2020 a arătat brutal că economia europeană este puternic dependentă de produsele fabricate în China, fie de companii locale, fie de firme europene. Iar dependența există și în ceea ce privește piesele sau subansamblele necesare pentru mărfurile asamblate în Europa. Se va întîmpla ceva pentru a reduce această dependență de China? Teoretic, da. Practic, progresele sînt inexistente. Concret, de exemplu, Europa a realizat un program prin care își propune să încurajeze producția de semiconductori, o marfă care în ultimii doi ani a fost puternic deficitară.

Suveraniștii l-au luat ca model pe fostul președinte american Donald Trump care a impus, brutal și fără negocieri, suprataxe unor produse venite din China. Doar că SUA, în numele reducerii deficitului comercial, au extins politica protecționistă și asupra vecinilor, Mexic și Canada, și pentru partenerii tradiționali europeni. În aceste condiții, adepții pieței libere s-au crispat.

Recent, la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, am avut o mostră despre cum vor arăta lucrurile în viitor. Președintele Federației Ruse și cel al Chinei au făcut o înțelegere bilaterală. Economic, Rusia va livra gaze Chinei printr-un gazoduct care se va construi și, politic, Rusia „se opune oricărei forme de independență a Taiwanului”, iar președintele Chinei „se opune extinderii NATO”. Ceea ce era de demonstrat. Această înțelegere dintre China și Rusia ar trebui să dea societăților occidentale măsura în care se va juca economic în viitorii ani. Dacă europenii sînt atît de atrași de suveranitatea economică ar trebui să o definească față de Orient și nu în raport de statele membre ale Uniunii Europene sau de Statele Unite ale Americii.

La nivel politic, există o contradicție evidentă între Occident și Orient, iar acest lucru se va repercuta inevitabil și sub aspect economic. De aceea, suveraniștii ar trebui să știe că, dacă resping Europa de Vest, inevitabil vor ajunge în brațele Estului.

Din acest punct de vedere, România, calificată tot mai des drept „colonie occidentală”, are o structură economică formată în ultimii 30 de ani. Capitalul de stat domină cîteva sectoare, dar generează pierderi importante (în transporturi sau extracția de cărbune, de exemplu), iar sectorul privat este dominat, din punctul de vedere al eficienței, de investitori străini, majoritatea europeni, și din punct de vedere numeric de cei autohtoni. Privatizarea a decis această structură a economiei. Acum, însă, facem istorie contrafactuală, în sensul că uităm că, înainte de privatizare, SIDEX Galați pierdea un milion de dolari pe zi, că BCR primise toate creditele neperformante de la Bancorex, că Petrom era „căpușat la greu” de oameni de afaceri români și că întreprinderile de distribuție din domeniul energiei electrice și a gazelor naturale nu făceau investiții și aveau datorii la bugetele de stat.

Acum, după două decenii de la privatizarea firmelor de stat, văzînd rezultatele financiare obținute de noile companii, este facil să ceri „naționalizarea” sau „răscumpărarea” acțiunilor. Și să te bați cu „cărămida” suveranității în piept. Doar că suveranitatea poate însemna o schimbare de tabără: de la Vest la Est. Asta dorim pentru România?

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: combinatul siderurgic din Galați (arhiva adevarul.ro)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.