Cum să fii „suveran” față de Occident aruncîndu-te în brațele Orientului

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
Cum să fii „suveran” față de Occident aruncîndu te în brațele Orientului jpeg

Ultimii ani au revigorat conceptul de suveranitate a țării, cu precădere în domeniul economic. Tema apare sub diverse forme, de la sublima idee că România este „o colonie” pînă la varianta mai „soft” în care se cere un tip de naționalism economic prin care să se acorde prioritate companiilor cu capital autohton. Bineînțeles că tema suveranității trece și prin celebra idee că România a vîndut „toate resursele” pe care le avea și că românii sînt „sclavi” în țara lor.

Tema este inflamată și la nivel politic, nu doar de partide specializate, dacă le putem numi astfel, în aceste subiecte, ci și, din cînd în cînd, de oameni politici din zona „mainstream”, care se lasă și ei duși de „valul suveranismului”.

Străinii par a fi din nou sursa tuturor relelor din economia românească, fie că este vorba despre importul de produse alimentare „otrăvitoare”, fie că este vorba despre Bruxelles, care impune României reguli care o sărăcesc, fie că este vorba despre companii străine care scot profiturile din țară.

Nu doar în România renaște tema suveranității. După ce criza pandemică a scos la iveală un fapt, și anume dependența Uniunii Europene de bunurile produse în China, statele membre și-au pus problema relocalizării producției pe bătrînul continent. Subiectul a fost deschis, s-a vorbit și despre programe dedicate companiilor europene pentru a reveni pe continent, dar rezultatele sînt modeste. Dacă Europa nu a reușit să convingă propriile firme să își mute siturile de fabricație pe continentul european, măcar la nivelul statelor membre există o legislație care poate bloca investiții în domenii strategice care vin din afara Uniunii Europene. Iar unele state chiar au făcut uz de această normă.

Să fim realiști. În ultimii 20 de ani, politicienii europeni au încurajat schimburile comerciale cu China pentru că în felul acesta au asigurat consumatorilor accesul la mărfuri mai ieftine. Economiștii au făcut și calcule precise care arată că rata inflației mică a fost ajutată tocmai de produsele ieftine venite din China. Cu alte cuvinte, politicienii au fost mulțumiți că votanții, respectiv consumatorii, puteau cumpăra mărfuri ieftine.

La rîndul lor, marile companii care și-au mutat producția în China au fost mulțumite că au împușcat doi iepuri dintr-un foc: au avut acces la o piață mare, precum cea a Chinei, și au putut produce acolo pentru economia globală la costuri mici, fără concurență, în raport cu cele din Europa. Toată lumea a părut mulțumită, dar timpul a trecut, iar anul 2020 a arătat brutal că economia europeană este puternic dependentă de produsele fabricate în China, fie de companii locale, fie de firme europene. Iar dependența există și în ceea ce privește piesele sau subansamblele necesare pentru mărfurile asamblate în Europa. Se va întîmpla ceva pentru a reduce această dependență de China? Teoretic, da. Practic, progresele sînt inexistente. Concret, de exemplu, Europa a realizat un program prin care își propune să încurajeze producția de semiconductori, o marfă care în ultimii doi ani a fost puternic deficitară.

Suveraniștii l-au luat ca model pe fostul președinte american Donald Trump care a impus, brutal și fără negocieri, suprataxe unor produse venite din China. Doar că SUA, în numele reducerii deficitului comercial, au extins politica protecționistă și asupra vecinilor, Mexic și Canada, și pentru partenerii tradiționali europeni. În aceste condiții, adepții pieței libere s-au crispat.

Recent, la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, am avut o mostră despre cum vor arăta lucrurile în viitor. Președintele Federației Ruse și cel al Chinei au făcut o înțelegere bilaterală. Economic, Rusia va livra gaze Chinei printr-un gazoduct care se va construi și, politic, Rusia „se opune oricărei forme de independență a Taiwanului”, iar președintele Chinei „se opune extinderii NATO”. Ceea ce era de demonstrat. Această înțelegere dintre China și Rusia ar trebui să dea societăților occidentale măsura în care se va juca economic în viitorii ani. Dacă europenii sînt atît de atrași de suveranitatea economică ar trebui să o definească față de Orient și nu în raport de statele membre ale Uniunii Europene sau de Statele Unite ale Americii.

La nivel politic, există o contradicție evidentă între Occident și Orient, iar acest lucru se va repercuta inevitabil și sub aspect economic. De aceea, suveraniștii ar trebui să știe că, dacă resping Europa de Vest, inevitabil vor ajunge în brațele Estului.

Din acest punct de vedere, România, calificată tot mai des drept „colonie occidentală”, are o structură economică formată în ultimii 30 de ani. Capitalul de stat domină cîteva sectoare, dar generează pierderi importante (în transporturi sau extracția de cărbune, de exemplu), iar sectorul privat este dominat, din punctul de vedere al eficienței, de investitori străini, majoritatea europeni, și din punct de vedere numeric de cei autohtoni. Privatizarea a decis această structură a economiei. Acum, însă, facem istorie contrafactuală, în sensul că uităm că, înainte de privatizare, SIDEX Galați pierdea un milion de dolari pe zi, că BCR primise toate creditele neperformante de la Bancorex, că Petrom era „căpușat la greu” de oameni de afaceri români și că întreprinderile de distribuție din domeniul energiei electrice și a gazelor naturale nu făceau investiții și aveau datorii la bugetele de stat.

Acum, după două decenii de la privatizarea firmelor de stat, văzînd rezultatele financiare obținute de noile companii, este facil să ceri „naționalizarea” sau „răscumpărarea” acțiunilor. Și să te bați cu „cărămida” suveranității în piept. Doar că suveranitatea poate însemna o schimbare de tabără: de la Vest la Est. Asta dorim pentru România?

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: combinatul siderurgic din Galați (arhiva adevarul.ro)

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cine a fost Vera Putina, presupusa mamă biologică a liderului de la Kremlin
Vera Putina, care a murit, miercuri, 31 mai, la 96 de ani, a ieșit din obscuritate în 1999, pretinzând că este mama biologică a lui Vladimir Putin, pe care a pretins că l-a abandonat când era copil.
image
Frații Tate și interlopii din „Familia DMS“, un sindicat de crimă organizată din România
Andrew și Tristan Tate, anchetați pentru trafic de persoane și viol, au câștigat bani din săli de jocuri de noroc în colaborare cu cel mai mare sindicat de crimă organizată din România, arată o investigație realizată de Rise Project.
image
Ce zodii sunt adevărate mașini de făcut bani. S-au născut pentru asta
Unii dintre nativii zodiacului se mulțumesc cu un serviciu sigur și cu un venit stabil, în timp ce alte semne zodiacale sunt făcute să producă bani pe bandă rulantă.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.