Sindicatele, legături periculoase cu politica și afacerile

Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Sindicatele, legături periculoase cu politica și afacerile jpeg

La preluarea mandatului de președinte al Statelor Unite, Joe Biden spunea că sindicatele au creat clasa de mijloc. Este posibil ca, în SUA, presiunile pe care sindicatele le-au făcut în secolul trecut pentru creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă să fi contribuit la formarea clasei de mijloc. În România, în schimb, după anul 1989, sindicatele au avut o evoluție „sulfuroasă”.

Fără o istorie comunistă glorioasă precum „Solidaritatea” poloneză, sindicatele din România debutează în anii ʼ90 cu un scandal legat de preluarea netransparentă a bazei materiale și a fondurilor UGSR (sindicatele comuniste). Patrimoniul fostului UGSR a fost primul păcat al sindicatelor create după decembrie 1989.

Nimeni nu mai știe acum ce s-a ales de banii și hotelurile fostului sindicat comunist. Ceea ce știm este că împroprietărirea din anii ʼ90 a continuat cu un apetit tot mai ridicat. Acum, sindicatele au afaceri, atrag fonduri europene, fac turism și închiriază spații comerciale. Problema este că, din punct de vedere financiar, sindicatele mari par ieșite de sub orice control. Este greu de spus dacă raportează membrilor lor, dar în spațiul public nu există nici o comunicare transparentă cu privire la fondurile sindicale, la modul în care sînt distribuite și obținute. Conducerea sindicatului pare a fi un stat în stat care decide nu doar asupra folosirii sumelor de bani, ci și asupra acțiunilor sindicale.

Aspectul financiar este doar o parte a problemei. O alta, la fel de discutabilă, este relația sindicatelor cu lumea politică. În ultimii 32 de ani a existat o continuă complicitate cu partidele. Forțele politice au împrumutat, de-a lungul timpului, lideri de sindicat în speranța că aceștia le vor aduce voturi. Primul care a spart gheața politicii, cu o coaliție preponderent de dreapta, a fost Victor Ciorbea. Pe lista sindicaliștilor transformați în politicieni se mai află: Miron Mitrea, Ion Rădoi (sindicalistul de la Metrou), Dumitru Chiriță (actualul președinte al ANRE), Dumitru Coarnă (mai nou, la PSD), Dragoș Frumosu (care s-a aflat pe listele unui partid satelit al PSD), Miron Cozma (care și-a încercat norocul și în politică) și, cu siguranță, mulți alții mai puțin cunoscuți, precum acest lider sindical-consilier local de la Societatea de Transport București. Între atîția carieriști se mai pot distinge cîțiva lideri autentici, printre care îndrăznesc să îi numesc pe Bogdan Hossu, Petru Dandea sau Florian Marin.

Melanjul sindical-politic a dat naștere unor compromisuri de ambele părți. Politicienii au oferit tot felul de favoruri sindicatelor, de la legi privind pensiile speciale pînă la creșteri de salarii peste potențialul economiei. La rîndul lor, sindicaliștii au folosit organizația ca pe o trambulină care i-a propulsat pe listele electorale. În general, legătura dintre politică și sindicate a părut că se bazează pe înțelegeri ascunse, netransparente și nu foarte „curate”.

Marea problemă a României în domeniu este, însă, gradul de sindicalizare. În primul rînd, este dificil de spus dacă un sindicat este reprezentativ. Legea definește o serie de criterii, dar este neclar cine ar trebui să verifice nivelul de reprezentare pe care îl au sindicatele. În al doilea rînd, în acest moment, sindicatele sînt mult mai prezente în sectorul de stat, în instituții publice sau în companii cu capital de stat. Mai grav este că s-a creat un fel de alianță nocivă între sindicate și conducere. În sensul că managerii companiilor sau ai instituțiilor de stat se ascund în spatele presiunilor sindicale pentru a nu lua deciziile necesare pentru reformare. Restructurările de personal nu sînt făcute pentru că se opune sindicatul, creșterea salariilor este aprobată pentru că vrea sindicatul, sporurile salariale aberante sînt păstrate pentru că face presiuni sindicatul, iar tichetele de vacanță sînt acordate angajaților la stat pentru că așa cere sindicatul. De fapt, pare că sindicatul conduce companiile de stat și administrația publică, o situație care, în ultimă instanță, este perfect convenabilă managerilor, care își ascund incompetența, frica de a-și pierde postul sau teama de a lua decizii în spatele cererilor agresive ale sindicatelor. De fapt, la stat funcționează o adevărată „monstruoasă coaliție” între conducere și sindicat.

În schimb, la firmele private, sindicatele fie nu există, fie nu sînt luate în seamă. La marile companii, managementul și acționarii respectă legea, în sensul că au încurajat funcționarea sindicatelor. În sectorul privat, însă, este multă liniște. Doar sindicatele de la cîteva mari companii, Dacia Pitești sau din sectorul bancar, de exemplu, au fost, de-a lungul timpului, mai vocale. În rest, este o pace socială de-a dreptul suspectă.

În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, situația sindicatelor este precară. În sensul că, la IMM-uri, „sindicatele sînt sublime, dar lipsesc cu desăvîrșire”. Aici, în multe cazuri, salariații trebuie să se descurce singuri: trebuie să ceară creșteri de salarii sau respectarea Codului Muncii și, adeseori, singura armă eficientă în negocierea cu patronul este nu sindicatul, ci amenințarea cu demisia.

În România, sindicalismul se află în dezechilibru. Este prea puternic și agresiv la instituțiile de stat și timid sau inexistent la companiile private. Lucrurile s-au așezat astfel încît liderii politici și cei sindicali să o ducă bine. Atît și nimic mai mult.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro / Sindicatul Aluministul

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: