Greață

Pentru prima oară după Războiul Rece, un jurnalist american a fost arestat în Rusia. Într-o țară în care jurnaliștii locali ajung frecvent în pușcărie, sînt asasinați sau forțați să plece în exil, faptul că lucrul ăsta s-a întîmplat de-abia acum e mai degrabă un motiv de mirare.

Angajat al Wall Street Journal, Evan Gershkovich a fost reținut la Ekaterinburg și a fost acuzat de spionaj. Asta poate duce la condamnarea cu executare a unei pedepse de pînă la 20 de ani de închisoare. 

Vestea arestării lui Gershkovich a dus la declanșarea aproape imediată a unei campanii menite să convingă Kremlinul să îl elibereze. Una dintre cele mai ferme reacții a venit de la angajatorul jurnalistului, Wall Street Journal cerînd expulzarea imediată a ambasadorului rus de la Washington și a jurnaliștilor ruși care își desfășoară activitatea pe teritoriul american. 

Incidentul a prilejuit și una dintre tot mai rarele conversații directe dintre miniștrii de Externe ai Statelor Unite și Rusiei. Cel puțin din punct de vedere al transcrierilor oficiale puse la dispoziție de către cele două părți, discuția a fost un fel de dialog al surzilor. Anterior, însă, autoritățile americane reușiseră să obțină eliberarea lui Brittney Grinner, o baschetbalistă acuzată de ruși că se afla în posesia unor substanțe interzise. Grinner și-a recăpătat libertatea după luni multe de negocieri, în cadrul unui schimb de prizonieri în urma căruia un celebru traficant de arme aflat în închisoare în Statele Unite a fost eliberat.

Organizațiile care militează pentru protecția jurnaliștilor au calificat imediat incidentul drept o tentativă de intimidare menită să funcționeze ca un fel de avertisment la adresa presei libere. De partea lor, autoritățile ruse vorbesc despre o măsură legală luată de un tribunal care a cîntărit cu atenție faptele. Fapte despre care nu știm mare lucru pentru că ședința instanței a fost secretă. 

E foarte probabil ca autoritățile ruse să se folosească de Gershkovich pentru a obține un nou schimb de prizonieri. Dată fiind sensibilitatea firească a autorităților americane la situații în care cetățenii lor au de suferit, e de presupus că rușii vor insista cinic pentru o repetarea scenariului Grinner. Mai mult decît o afacere penală, aceste arestări de americani în Rusia seamănă cu niște răpiri de pe urma cărora regimul Putin cere răscumpărare. Victor Bout, traficantul amintit anterior, era cunoscut drept „Negustorul Morții”, un personaj sinistru de numele căruia se leagă nenumărate tragedii comise de grupări rebele și teroriști pe care îi alimenta cu arme. Comparați asta cu infracțiunea mai degrabă ridicolă reținută în sarcina baschetbalistei: posesia de cannabis medicinal. 

Conduita Rusiei nu e, așadar, vreo surpriză, dar este de așteptat ca și puțina simpatie de care se bucura regimul de la Kremlin în rîndul presei occidentale să se evapore. Scrisoarea de susținere pentru Gershkovich publicată de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor are printre semnatari editori de la France Presse, New Yorker, BBC, Washington Post, The Times, publicații și asociații de presă din Columbia, Mexic, Lituania sau Norvegia. 

De altfel, Rusia pare să se îndepărteze tot mai mult de orice pretenție că ar face parte din lumea civilizată. Cu cît războiul din Ucraina se prelungește mai mult, cu atît gesturile și retorica Kremlinului devin mai cinice, mai dure, mai lipsite de scrupule. 

Ce nu pare să înțeleagă Moscova e că arestarea unui jurnalist îi poate oferi, cel mult, o satisfacție de moment sau un beneficiu minor. Însă ea nu poate schimba percepția că Rusia e sediul arbitrariului, al capriciului și al crimei. În vremurile sovietice, dictatura era chiar mai restrictivă (și mai bine organizată), însă asta nu a oprit presa occidentală de la a-și face datoria atît cît s-a putut. Și trebuie observat că ascunderea gunoiului sub preș nu a ajutat deloc la supraviețuirea regimului. Uniunea Sovietică a dispărut în subsolurile istoriei lăsînd în urma ei amintirea unei distopii pe care popoarele-victimă, cu excepția notabilă a celui rus, nu mai vor să o repete. Și iau activ măsuri pentru a se asigura că va fi așa.

Arestarea nejustificată a unui jurnalist e mai degrabă încă un semn al degradării. Și, cu fiecare astfel de semn, greața provocată de orice e rusesc crește. De asta au dreptate cei care nu vor să vadă dirijori ruși pe scenele lumii, de asta poate nu e așa grav că unii mai renunță la a citi Dostoievski sau mai amînă mersul la o piesă de Cehov. Or veni și vremurile în care va trece greața, dar nu sîntem încă acolo.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ