Închinarea politică a universităților

Publicat în Dilema Veche nr. 992 din 13 aprilie – 19 aprilie 2023
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Legea asigură unor instituții esențiale pentru prezentul și viitorul societății noastre un grad sporit și bine apărat de autonomie. Printre ele, magistratura, Banca Națională, armata, înalta funcție publică, dar și universitatea. Înainte de 1990, nimic nu era autonom. Totul era supus controlului și deciziei politice. Conducătorul statului, prin instrumentele sale de comandă (partid, poliție politică etc.), își subordonase întreaga țară. Universitățile erau complet aservite politic. După 1990, universitățile au dobîndit autonomie. Asta înseamnă, printre altele, că nici un șef politic nu mai poate veni la vreo universitate să decidă cine e rector, cine e decan și cine e dat afară, cine avansează în grad și cine rămîne asistent sau lector în eternitate. Nici un șef politic nu-i mai poate obliga pe profesorii și pe studenții universității să se strîngă într-o sală, să-l asculte și să-l aplaude. Nici un șef politic nu mai poate dispune cum vrea, pentru el sau pentru alții, de laurii academici. Nu doar în universități, dar parcă mai ales acolo, autonomia a fost primită neașteptat de unii dintre oamenii care dau față și viață reală instituției în care se organizează forma cea mai înaltă de educație a românilor. Pentru mulți dintre ei, autonomia primită de la lege nu a însemnat libertatea de a decide propriile criterii și reguli de funcționare, independența agendei și construirea unei excelențe, ci libertatea de a decide cui se închină instituția. Adică, dacă tot e de închinat, măcar nu mai decide „factorul politic” cui i se închină universitatea, ci decide „factorul profesional”, decidem noi, aici, suveran. 

Continuînd o tradiție veche cît cea mai veche universitate de la noi, azi mulți dintre universitari fac politică. În toate partidele. În plus, oportunismul și strategiile de ascensiune în carieră caracterizează pe universitari în aceeași măsură în care caracterizează pe oricine. Gurile rele zic că încă și mai abitir. Poate. Te poți gîndi că o proptea în viitor nu strică niciodată. Iar dacă, universitar fiind, te vrei și oleacă de ministru sau consilier pe la înalte cabinete, e bine să dai semne de supușenie flatantă (căci așa e supușenia universitară pentru politicieni) în avans, dacă se poate. Oamenii inteligenți, se știe, mizează pe viitor.

În fond, fiecare dă șefului politic ce are ca să-l aibă în vedere la împărțeala funcțiilor. Unii îi aduc voturi, alții îi aduc bani – universitarul ce poate da? Ce are. Adică ceva din prestigiul locului său de muncă: universitatea.

A apărut, însă, și cea mai perversă motivație a închinării unei instituției autonome: închinarea spre binele ei. Adică are universitatea autonomie, dar șefii ei o închină ca să-i fie ei bine. De pildă, universitățile se închină politicienilor, dîndu-le masterate, doctorate, onoruri, platforme „curate” pentru propagandă, ca să-și rezolve unele probleme ce țin de politicieni. Mai clar, e vorba de bani. Sînt fonduri care stau direct în pixul politicienilor – ca să le obții pentru universitate, trebuie să dea și universitatea ceva. Aceasta este cea mai fățarnică motivație pentru închinare. Măcar închinarea motivată de adeziune sinceră sau cea motivată de strategii personale au ceva onest. În cazul acesta, ipocrizia e aproape insuportabilă. De fapt, universitarul care își închină universitatea, chipurile, pentru binele ei, o face strict pentru interesul lui propriu – nici o universitate respectabilă și reputată din România de azi nu are nevoie să se închine unui politician ca să trăiască. Nici una!

Să fie clar: o universitate care refuză politicos să înscrie la doctorat un ministru, să zicem, de Finanțe sau refuză politicos un prim-ministru care vrea să se dea în stambă în aula ei plină cu studenți și profesori care-l aplaudă nu pierde nimic. Va avea tot banii pe care-i va avea. În plus, nu cîștigă mare lucru. Mi se spune, de pildă, că sînt clădiri de reparat. Sigur că sînt. Dacă va exista vreodată un ministru care va bloca banii de reparat clădirile universităților, îi îndemn pe rectori să stea liniștiți. Nu trece niciodată mai mult de un an sau doi și ministrul se schimbă. Dar, personal, nu cred că dacă, să zicem, clădirea Universității din centrul Bucureștilor se fisurează grav, va exista vreodată un guvernant care va refuza să o repare pe motiv că nu a fost primit să vorbească în aulă despre sine. Motivul „trebuie să ne închinăm puțin ca să obținem fonduri pentru unul sau altul dintre lucrurile de făcut” nu stă în picioare pentru nici o universitate care se respectă. Las la o parte că, la cîtă autonomie au, universitățile respectabile pot să facă o grămadă de lucruri fără să mai aștepte banii Guvernului. 

Cred că parte a celei mai de preț averi a unei națiuni sînt universitățile ei, iar averea cea mai importantă a unei universități este prestigiul ei. Din acest motiv, prestigiul universităților este de maxim interes public, este unul dintre cele mai valoroase rei publicae ale unei societăți civilizate. Vreți probe? Priviți, numai, cum se năpustesc asupra universităților toți neisprăviții doar-doar vor lua și ei, prin contaminare, ceva prestigiu. Fel de fel de indivizi precari, care au ajuns să aibă bani sau putere, fac tot posibilul să-și drapeze defecțiunile cu roba și toca prestigiului universitar. Politicianul, încă și mai mult decît bogătanul, este ahtiat după orice îl poate arăta altfel decît este ca să poată, astfel, prosti poporul: masterate, doctorate, conferințe cot la cot cu marii profesori universitari în aule, cărți și articole (nu neapărat scrise, dar semnate), cursuri (pe care „le fac” fără să treacă pe-acolo), invitații de onoare la festivități, diplome, poze etc. În principiu, politicianul vrea tot ce n-ar fi putut obține niciodată dacă n-ar fi fost politician. Nu mi-e greu să-mi explic de ce. Însă mi-e greu să-mi explic de ce universitățile noastre îi cedează atît de ușor. Să fie de găsit, oare, explicația în complicatul suflet românesc, atît de bine ipostaziat în Ghiță Pristanda, cel care îi declara amor politic lui Cațavencu în timp ce-l „umfla curat neconstituțional” la ordinul conului Fănică, pe care-l slujea?

Autonomia dată și bine gardată de lege universităților este nu doar o invitație la independență ideatică și spirituală, este o obligație morală la neînchinare. Cine nu înțelege astfel autonomia universitară, mă tem că nici nu o merită. Și, dacă înțeleg eu ceva din istoria ultimului secol, anticipez că o va pierde curînd și pe nimic. 

Altfel, în plan filozofic, rămîne actuală și de mare interes întrebarea: poți face instituții cu reputație de independență și înalt standard cu oameni care nu știu, nu pot sau chiar nu vor să fie astfel? 

(În acest articol am folosit idei și expresii din articolul meu „Închinarea universităților: cazul Mircea Geoană”, publicat pe site-ul www.edupedu.ro în ziua de 9 aprilie a.c.)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Bilanțul victimelor, în urma atacului cu rachete iraniene. Israelul afirmă că a lovit ținte „nucleare” din Teheran
Un val de violență fără precedent a zguduit Orientul Mijlociu în ultimele zile, soldându-se cu cel puțin 10 morți și peste 180 de răniți în Israel, în urma unor atacuri cu rachete lansate de Iran, în timp ce armata israeliană a răspuns cu bombardamente.
muraturi depositphotos1 jpeg
Ce pui în salicilat pentru a ieși gustos. Ingredientul secret care îl ajută să nu fermenteze
Salicilatul, cunoscut și sub denumirea de acid salicilic, este un conservant natural folosit de generații întregi în conservarea legumelor și fructelor pentru iarnă.
diabet jpg
Când diabetul nu este bine controlat, apar aceste semne
Afecţiune cronică, diabetul zaharat poate avea un impact major asupra calității vieții.
image png
Donald Trump amenință Iranul cu „întreaga forţă şi putere a armatei americane” dacă SUA vor fi atacate
Donald Trump a avertizat duminică Iranul că armata americană va riposta cu „întreaga sa forţă” dacă ar ataca SUA, reafirmând pe platforma sa Truth Social că Washingtonul „nu are nimic de-a face” cu atacurile israeliene în curs de desfășurare împotriva Teheranului.
urs Suceava FOTO captura video Romsilva webp
Șeful unui ocol silvic din județul Argeș, rănit grav de un urs. Animalul i-a terorizat pe localnici
Șeful Ocolului Silvic Domnești a fost atacat și rănit grav, duminică dimineață, de ursul care cu o zi înainte făcuse ravagii în comuna Corbi, unde a omorât animale și i-a speriat pe oameni.
tren cfr calatori oprit jpg
Secretar de stat: CFR Călători nu poate opri transportul. Compensațiile, subiect de dialog
CFR Călători trebuie să asigure toate rutele prevăzute în contractul de serviciu public, iar situația compensației reclamată sâmbătă de companie trebuie rezolvată prin dialog, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț-Cristian Săvoiu.
Pizza Zano jpg
Atacul Israelului asupra Iranului ar fi fost prezis de creșterea bruscă a comenzilor de pizza la Pentagon
Creșterea livrărilor de pizza înainte de atacuri armate susțin teoria privind activitatea Pentagonului în timpul invaziilor.
GtaFgOzWwAUdh7p jpeg
Poliția din Minnesota şi FBI-ul îl caută pe asasinul fostului lider democrat al Camerei Reprezentanților. Atacatorul avea o listă cu 70 de ţinte - parlamentari și demnitari
Poliţia din Minnesota, cu ajutorul FBI, desfăşoară în prezent o amplă operaţiune de căutare a suspectului care a ucis sâmbătă o deputată democrată de rang înalt şi pe soţul acesteia şi a rănit un al doilea legislator şi pe soţia acestuia.
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Noi mai avem preşedinte?
Se pare că am sperat degeaba. Am trecut de la epoca preşedintelui „mutulică” şi am intrat în epoca preşedintelui „mutuloi”.