Închinarea politică a universităților

Publicat în Dilema Veche nr. 992 din 13 aprilie – 19 aprilie 2023
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Legea asigură unor instituții esențiale pentru prezentul și viitorul societății noastre un grad sporit și bine apărat de autonomie. Printre ele, magistratura, Banca Națională, armata, înalta funcție publică, dar și universitatea. Înainte de 1990, nimic nu era autonom. Totul era supus controlului și deciziei politice. Conducătorul statului, prin instrumentele sale de comandă (partid, poliție politică etc.), își subordonase întreaga țară. Universitățile erau complet aservite politic. După 1990, universitățile au dobîndit autonomie. Asta înseamnă, printre altele, că nici un șef politic nu mai poate veni la vreo universitate să decidă cine e rector, cine e decan și cine e dat afară, cine avansează în grad și cine rămîne asistent sau lector în eternitate. Nici un șef politic nu-i mai poate obliga pe profesorii și pe studenții universității să se strîngă într-o sală, să-l asculte și să-l aplaude. Nici un șef politic nu mai poate dispune cum vrea, pentru el sau pentru alții, de laurii academici. Nu doar în universități, dar parcă mai ales acolo, autonomia a fost primită neașteptat de unii dintre oamenii care dau față și viață reală instituției în care se organizează forma cea mai înaltă de educație a românilor. Pentru mulți dintre ei, autonomia primită de la lege nu a însemnat libertatea de a decide propriile criterii și reguli de funcționare, independența agendei și construirea unei excelențe, ci libertatea de a decide cui se închină instituția. Adică, dacă tot e de închinat, măcar nu mai decide „factorul politic” cui i se închină universitatea, ci decide „factorul profesional”, decidem noi, aici, suveran. 

Continuînd o tradiție veche cît cea mai veche universitate de la noi, azi mulți dintre universitari fac politică. În toate partidele. În plus, oportunismul și strategiile de ascensiune în carieră caracterizează pe universitari în aceeași măsură în care caracterizează pe oricine. Gurile rele zic că încă și mai abitir. Poate. Te poți gîndi că o proptea în viitor nu strică niciodată. Iar dacă, universitar fiind, te vrei și oleacă de ministru sau consilier pe la înalte cabinete, e bine să dai semne de supușenie flatantă (căci așa e supușenia universitară pentru politicieni) în avans, dacă se poate. Oamenii inteligenți, se știe, mizează pe viitor.

În fond, fiecare dă șefului politic ce are ca să-l aibă în vedere la împărțeala funcțiilor. Unii îi aduc voturi, alții îi aduc bani – universitarul ce poate da? Ce are. Adică ceva din prestigiul locului său de muncă: universitatea.

A apărut, însă, și cea mai perversă motivație a închinării unei instituției autonome: închinarea spre binele ei. Adică are universitatea autonomie, dar șefii ei o închină ca să-i fie ei bine. De pildă, universitățile se închină politicienilor, dîndu-le masterate, doctorate, onoruri, platforme „curate” pentru propagandă, ca să-și rezolve unele probleme ce țin de politicieni. Mai clar, e vorba de bani. Sînt fonduri care stau direct în pixul politicienilor – ca să le obții pentru universitate, trebuie să dea și universitatea ceva. Aceasta este cea mai fățarnică motivație pentru închinare. Măcar închinarea motivată de adeziune sinceră sau cea motivată de strategii personale au ceva onest. În cazul acesta, ipocrizia e aproape insuportabilă. De fapt, universitarul care își închină universitatea, chipurile, pentru binele ei, o face strict pentru interesul lui propriu – nici o universitate respectabilă și reputată din România de azi nu are nevoie să se închine unui politician ca să trăiască. Nici una!

Să fie clar: o universitate care refuză politicos să înscrie la doctorat un ministru, să zicem, de Finanțe sau refuză politicos un prim-ministru care vrea să se dea în stambă în aula ei plină cu studenți și profesori care-l aplaudă nu pierde nimic. Va avea tot banii pe care-i va avea. În plus, nu cîștigă mare lucru. Mi se spune, de pildă, că sînt clădiri de reparat. Sigur că sînt. Dacă va exista vreodată un ministru care va bloca banii de reparat clădirile universităților, îi îndemn pe rectori să stea liniștiți. Nu trece niciodată mai mult de un an sau doi și ministrul se schimbă. Dar, personal, nu cred că dacă, să zicem, clădirea Universității din centrul Bucureștilor se fisurează grav, va exista vreodată un guvernant care va refuza să o repare pe motiv că nu a fost primit să vorbească în aulă despre sine. Motivul „trebuie să ne închinăm puțin ca să obținem fonduri pentru unul sau altul dintre lucrurile de făcut” nu stă în picioare pentru nici o universitate care se respectă. Las la o parte că, la cîtă autonomie au, universitățile respectabile pot să facă o grămadă de lucruri fără să mai aștepte banii Guvernului. 

Cred că parte a celei mai de preț averi a unei națiuni sînt universitățile ei, iar averea cea mai importantă a unei universități este prestigiul ei. Din acest motiv, prestigiul universităților este de maxim interes public, este unul dintre cele mai valoroase rei publicae ale unei societăți civilizate. Vreți probe? Priviți, numai, cum se năpustesc asupra universităților toți neisprăviții doar-doar vor lua și ei, prin contaminare, ceva prestigiu. Fel de fel de indivizi precari, care au ajuns să aibă bani sau putere, fac tot posibilul să-și drapeze defecțiunile cu roba și toca prestigiului universitar. Politicianul, încă și mai mult decît bogătanul, este ahtiat după orice îl poate arăta altfel decît este ca să poată, astfel, prosti poporul: masterate, doctorate, conferințe cot la cot cu marii profesori universitari în aule, cărți și articole (nu neapărat scrise, dar semnate), cursuri (pe care „le fac” fără să treacă pe-acolo), invitații de onoare la festivități, diplome, poze etc. În principiu, politicianul vrea tot ce n-ar fi putut obține niciodată dacă n-ar fi fost politician. Nu mi-e greu să-mi explic de ce. Însă mi-e greu să-mi explic de ce universitățile noastre îi cedează atît de ușor. Să fie de găsit, oare, explicația în complicatul suflet românesc, atît de bine ipostaziat în Ghiță Pristanda, cel care îi declara amor politic lui Cațavencu în timp ce-l „umfla curat neconstituțional” la ordinul conului Fănică, pe care-l slujea?

Autonomia dată și bine gardată de lege universităților este nu doar o invitație la independență ideatică și spirituală, este o obligație morală la neînchinare. Cine nu înțelege astfel autonomia universitară, mă tem că nici nu o merită. Și, dacă înțeleg eu ceva din istoria ultimului secol, anticipez că o va pierde curînd și pe nimic. 

Altfel, în plan filozofic, rămîne actuală și de mare interes întrebarea: poți face instituții cu reputație de independență și înalt standard cu oameni care nu știu, nu pot sau chiar nu vor să fie astfel? 

(În acest articol am folosit idei și expresii din articolul meu „Închinarea universităților: cazul Mircea Geoană”, publicat pe site-ul www.edupedu.ro în ziua de 9 aprilie a.c.)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Această culoare de portofel este un magnet pentru problemele financiare. Al tău ce culoare are?
Culoarea portofelului tău nu este doar un accesoriu de modă sau o simplă alegere estetică. Conform unor credințe vechi și moderne, nuanța pe care o porți este ca un consultant financiar tăcut – care nu vorbește, ci vibrează.
Concept teroristi musulmani siluete talibani FOTO Shutterstock
Cât de mare e pericolul unor atentate teroriste în România după ce a izbucnit războiul SUA - Iran. Expert: „Riscul e acum peste tot”
SUA și Europa se confruntă cu riscuri majore de atentate, avertizează experții chestionați de „Adevărul”. Războiul din Orientul Mijlociu nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele și să crească riscurile, iar atacurile iraniene asupra bazelor americane din zonă arată o escaladare.
Veneția vs Umbria de la Orașul îndrăgostiților la regiunea orașelor medievale din Italia Foto Colaj Tourism&DMS
Italia nevăzută. Ce pierzi dacă vizitezi doar Roma, Florența și Veneția
Explorează Italia autentică: comori ascunse în Umbria, orașe medievale, peisaje naturale și gastronomie tradițională. Evită aglomerația și descoperă locuri unice!
miere jpg
Pe care să o alegi – închisă la culoare sau deschisă? Culoarea mierii îi dezvăluie gustul și calitatea!
Mierea, unul dintre cele mai vechi și valoroase alimente naturale, este mult mai complexă decât pare la prima vedere.
Vitamina D sau vitamina Soarelui Colaj Arhiva Adevărul
Dușul care îți «fură» vitamina D. Adevărul din spatele unui mit periculos de pe internet
Află ce spun experții despre mitul viral potrivit căruia dușul ar „opri” absorbția vitaminei D după expunerea la soare.
Idei de preparate pentru cină bogate în magneziu pentru a combate oboseala și a încetini îmbătrânirea Colaj DMS
Cum să scapi de mirosul de pește în bucătărie și casă vara aceasta. Trucul genial al unui chef cu 12 stele Michelin
Descoperă trucul chef-ului Martín Berasategui pentru a elimina mirosul de pește în bucătărie. Gătește pește gustos, fără miros neplăcut, cu metode simple și eficiente. Ideal pentru mesele de vară!
Dezbatere „Historia”: Ce impact a avut Pactul Ribbentrop Molotov asupra României? jpeg
24 iunie: ziua în care Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov
La 24 iunie s-au născut fotbaliștii Ilie Bărbulescu și Lionel Messi, respectiv actrița Tania Filip. De asemenea, la 24 iunie 1927 a fost fondată „Legiunea Arhanghelul Mihail”.
image png
7 fructe și legume pe care câinii le iubesc. Recompense naturale pentru blană, oase și digestie
Pe blatul din bucătărie este o banană prea coaptă. În frigider, a mai rămas niște iaurt. Pe fundul coșului cu fructe – un măr care nu mai e tocmai crocant.
nunta in Maldive  Foto Eturia jpg
Românii, în căutarea nunților inedite. Destinațiile exotice preferate pentru căsătorii
Destinațiile exotice sunt tot mai căutate pentru a trăi cele mai frumoase momente din viață, alături de cei dragi, specialiștii contactați de „Adevărul” întocmind un top 5 al celor mai căutate locuri, dar şi câteva dintre tradiţiile băştinaşilor.