Propagandiștii tiraniei înving

Maria RESSA Nishant LALWANI
Publicat în Dilema Veche nr. 993 din 20 aprilie – 26 aprilie 2023
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Dacă democrația ar avea propriul ceas al apocalipsei, el ar arăta că mai sînt două minute pînă la miezul nopții. Conform celor mai recente analize ale proiectului Varieties of Democracy (cunoscut ca V-Dem), 72% din populația lumii a trăit, anul trecut, în autocrații, față de 50%, cu un deceniu în urmă. Pentru prima oară, după mai bine de douăzeci de ani, regimurile autoritare sînt mai numeroase decît democrațiile liberale – iar noi nu facem destul pentru a răspunde acestei amenințări.

Regresul e uluitor. În Filipine, Ferdinand „Bongbong” Marcos, Jr. a cîștigat anul trecut alegerile prezidențiale, la 36 de ani după ce o revoltă populară a răsturnat dictatura tatălui său. În Brazilia, milioane de cetățeni încă refuză să accepte înfrîngerea fostului președinte Jair Bolsonaro în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Invazia rusească în Ucraina i-a determinat pe cetățenii țării să se revolte împotriva unui ocupant autor de genocide. Iar în Egipt, ultimele vestigii ale rezistenței în fața autocrației au fost nevoite să se ascundă. Pe fiecare continent, politicienii iliberali descriu democrația ca pe o inutilă relicvă istorică.

Trebuie să facem mai mult pentru a opri acest declin rapid al democrației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd democrația era amenințată în mod similar, lumea liberă și-a reunit forțele pentru a restabili o ordine mondială mai pașnică. Sistemul multilateral care a fost întemeiat în 1944 la Bretton Woods, în New Hampshire, și crearea Organizației Națiunilor Unite, în anul următor, au dus la decenii de relativă stabilitate și la cooperare internațională pe tema drepturilor omului.

Azi, ne aflăm într-un moment similar – cu o diferență importantă. Conflictul actual dintre autocrație și democrație nu se desfășoară doar pe front și în arena politică, ci și în mediile sociale și în emisiunile televizate. Pentru ca democrația să prevaleze, e esențial să existe o mass-media independentă și credibilă.

În lipsa unei mass-media imparțiale și de încredere nu putem avea acces comun la informații factuale; fără accesul la informații, nu se poate vorbi de responsabilitate politică și de alegeri corecte; iar fără alegeri corecte, democrația nu poate supraviețui. Și totuși, jurnalismul de interes public, bazat pe fapte, trage să moară tocmai acum, cînd avem cea mai mare nevoie de el. Lipsa continuă a veniturilor din publicitate a limitat considerabil capacitatea companiilor de știri de a informa cetățenii, de a-i trage la răspundere pe cei care dețin puterea și de a transmite relatări importante.

Eșecul modelului de afaceri din domeniul presei a dus la două decenii de scăderi ale veniturilor, tăieri de costuri și concedieri. Mii de companii de presă de pe întregul mapamond au fost nevoite să închidă, în vreme ce alte companii de presă au fost cumpărate de actori politici, devenind simple instrumente de propagandă. China se estimează că a cheltuit 6,6 miliarde de dolari, începînd din 2009, pentru a-și consolida influența mediatică internațională, iar Rusia a cheltuit în ultimul an 1,5 miliarde de dolari în scopuri similare.

Eforturile internaționale pentru sprijinirea jurnalismului independent au fost, prin comparație, neînsemnate. Potrivit unui raport făcut de Center for International Media Assistance în 2022, finanțările de această natură au însumat, în 2019, 385 de milioane de dolari – aproximativ 0,3% din ajutorul extern pentru dezvoltare –, sumă care nu a mai crescut de atunci. Ceea ce e cu totul insuficient. Finanțatorii publici și privați trebuie să crească sponsorizările pentru organizațiile mediatice la cel puțin 1% din ajutorul global pentru dezvoltare, ceea ce ar asigura un miliard de dolari în plus pe an pentru sprijinirea jurnalismului de interes public.

Salvarea democrației, sarcina esențială a timpurilor noastre, trebuie să fie un efort colectiv. Pe 29-30 martie, administrația președintelui SUA Joe Biden a organizat un al doilea Summit pentru Democrație, al cărui obiectiv a fost să facă democrațiile „mai reziliente și mai capabile să răspundă feluritor situații”. Primul Summit a avut loc (online) în decembrie 2021 și s-a încheiat cu angajamentul mai multor șefi de stat – inclusiv Joe Biden, prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern și președintele francez Emmanuel Macron – de a sprijini Fondul Internațional pentru Mass-media de Interes Public (International Fund for Public Interest Media – IFPIM).

IFPIM e o instituție multilaterală, prima de genul acesta, care urmărește să consolideze reziliența economică a companiilor de știri și să implementeze, în următorii zece ani, o nouă paradigmă a jurnalismului de interes public. Pînă acum, IFPIM a primit contribuții financiare de aproape 50 de milioane de dolari de la 16 donatori, incluzînd șapte guverne și nouă companii și organizații caritabile. Pentru mulți dintre acești finanțatori a fost prima dată cînd au contribuit semnificativ la sprijinirea mass-mediei globale. Avem deja și un prim grup de beneficiari: în urma celui de-al doilea Summit, IFPIM a finanțat 11 companii de știri din zece țări, incluzînd Brazilia, Ucraina, Nigeria, Tunisia și Columbia.

Și totuși, finanțările pe care le oferim reprezintă doar o mică parte din miliardele pe care autocrații le cheltuiesc pentru a-și consolida propriile rețele de propagare a dezinformării. Cu ocazia acestui al doilea Summit, și pe parcursul întregului an 2023, statele democratice trebuie să-și intensifice eforturile și să contribuie cu finanțări substanțiale la efortul de susținere a mass-mediei independente. Democrațiile bogate, inclusiv țările G7, care au înțeles cu multă vreme în urmă importanța presei libere, trebuie să-și mobilizeze vastele resurse pentru a sprijini crearea unui ecosistem de informare globală mai rezistent la dezinformare. Companiile private, care au nevoie de informații exacte pentru a se putea dezvolta, trebuie să joace un rol-cheie în acest efort, contribuind financiar pentru a remedia eșecul de piață care a slăbit jurnalismul de interes public.

Sprijinirea mass-mediei de interes public nu e o formă de nostalgie după o epocă de glorie. Posibilitatea de a avea acces la informații exacte în timp real e esențială pentru o democrație funcțională. Pentru a ne apăra în fața unui autoritarism în creștere, știrile bazate pe fapte trebuie să fie accesibile cu ușurință oricui. Pentru democrația liberală, ceasul apocalipsei va bate în curînd miezul nopții. Trebuie să acționăm acum – sau să regretăm ezitarea noastră pe întreaga durată a lungii nopți de tiranie care va urma.

Maria Ressa, cofondator și copreședinte al International Fund for Public Interest Media, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru munca ei ca jurnalist de investigație în Filipine. Nishant Lalwani e director general al International Fund for Public Interest Media.

Copyright: Project Syndicate, 2023

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Cel mai enervant lucru pe care îl fac pasagerii în avion, conform unui însoțitor de zbor VIDEO
Meseria de însoțitor de bord nu este atât de fascinantă pe cât ar putea crede mulți. De fapt, există câteva lucruri care îi enervează cu adevărat pe aceștia, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii