Propagandiștii tiraniei înving
Dacă democrația ar avea propriul ceas al apocalipsei, el ar arăta că mai sînt două minute pînă la miezul nopții. Conform celor mai recente analize ale proiectului Varieties of Democracy (cunoscut ca V-Dem), 72% din populația lumii a trăit, anul trecut, în autocrații, față de 50%, cu un deceniu în urmă. Pentru prima oară, după mai bine de douăzeci de ani, regimurile autoritare sînt mai numeroase decît democrațiile liberale – iar noi nu facem destul pentru a răspunde acestei amenințări.
Regresul e uluitor. În Filipine, Ferdinand „Bongbong” Marcos, Jr. a cîștigat anul trecut alegerile prezidențiale, la 36 de ani după ce o revoltă populară a răsturnat dictatura tatălui său. În Brazilia, milioane de cetățeni încă refuză să accepte înfrîngerea fostului președinte Jair Bolsonaro în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Invazia rusească în Ucraina i-a determinat pe cetățenii țării să se revolte împotriva unui ocupant autor de genocide. Iar în Egipt, ultimele vestigii ale rezistenței în fața autocrației au fost nevoite să se ascundă. Pe fiecare continent, politicienii iliberali descriu democrația ca pe o inutilă relicvă istorică.
Trebuie să facem mai mult pentru a opri acest declin rapid al democrației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd democrația era amenințată în mod similar, lumea liberă și-a reunit forțele pentru a restabili o ordine mondială mai pașnică. Sistemul multilateral care a fost întemeiat în 1944 la Bretton Woods, în New Hampshire, și crearea Organizației Națiunilor Unite, în anul următor, au dus la decenii de relativă stabilitate și la cooperare internațională pe tema drepturilor omului.
Azi, ne aflăm într-un moment similar – cu o diferență importantă. Conflictul actual dintre autocrație și democrație nu se desfășoară doar pe front și în arena politică, ci și în mediile sociale și în emisiunile televizate. Pentru ca democrația să prevaleze, e esențial să existe o mass-media independentă și credibilă.
În lipsa unei mass-media imparțiale și de încredere nu putem avea acces comun la informații factuale; fără accesul la informații, nu se poate vorbi de responsabilitate politică și de alegeri corecte; iar fără alegeri corecte, democrația nu poate supraviețui. Și totuși, jurnalismul de interes public, bazat pe fapte, trage să moară tocmai acum, cînd avem cea mai mare nevoie de el. Lipsa continuă a veniturilor din publicitate a limitat considerabil capacitatea companiilor de știri de a informa cetățenii, de a-i trage la răspundere pe cei care dețin puterea și de a transmite relatări importante.
Eșecul modelului de afaceri din domeniul presei a dus la două decenii de scăderi ale veniturilor, tăieri de costuri și concedieri. Mii de companii de presă de pe întregul mapamond au fost nevoite să închidă, în vreme ce alte companii de presă au fost cumpărate de actori politici, devenind simple instrumente de propagandă. China se estimează că a cheltuit 6,6 miliarde de dolari, începînd din 2009, pentru a-și consolida influența mediatică internațională, iar Rusia a cheltuit în ultimul an 1,5 miliarde de dolari în scopuri similare.
Eforturile internaționale pentru sprijinirea jurnalismului independent au fost, prin comparație, neînsemnate. Potrivit unui raport făcut de Center for International Media Assistance în 2022, finanțările de această natură au însumat, în 2019, 385 de milioane de dolari – aproximativ 0,3% din ajutorul extern pentru dezvoltare –, sumă care nu a mai crescut de atunci. Ceea ce e cu totul insuficient. Finanțatorii publici și privați trebuie să crească sponsorizările pentru organizațiile mediatice la cel puțin 1% din ajutorul global pentru dezvoltare, ceea ce ar asigura un miliard de dolari în plus pe an pentru sprijinirea jurnalismului de interes public.
Salvarea democrației, sarcina esențială a timpurilor noastre, trebuie să fie un efort colectiv. Pe 29-30 martie, administrația președintelui SUA Joe Biden a organizat un al doilea Summit pentru Democrație, al cărui obiectiv a fost să facă democrațiile „mai reziliente și mai capabile să răspundă feluritor situații”. Primul Summit a avut loc (online) în decembrie 2021 și s-a încheiat cu angajamentul mai multor șefi de stat – inclusiv Joe Biden, prim-ministrul neozeelandez Jacinda Ardern și președintele francez Emmanuel Macron – de a sprijini Fondul Internațional pentru Mass-media de Interes Public (International Fund for Public Interest Media – IFPIM).
IFPIM e o instituție multilaterală, prima de genul acesta, care urmărește să consolideze reziliența economică a companiilor de știri și să implementeze, în următorii zece ani, o nouă paradigmă a jurnalismului de interes public. Pînă acum, IFPIM a primit contribuții financiare de aproape 50 de milioane de dolari de la 16 donatori, incluzînd șapte guverne și nouă companii și organizații caritabile. Pentru mulți dintre acești finanțatori a fost prima dată cînd au contribuit semnificativ la sprijinirea mass-mediei globale. Avem deja și un prim grup de beneficiari: în urma celui de-al doilea Summit, IFPIM a finanțat 11 companii de știri din zece țări, incluzînd Brazilia, Ucraina, Nigeria, Tunisia și Columbia.
Și totuși, finanțările pe care le oferim reprezintă doar o mică parte din miliardele pe care autocrații le cheltuiesc pentru a-și consolida propriile rețele de propagare a dezinformării. Cu ocazia acestui al doilea Summit, și pe parcursul întregului an 2023, statele democratice trebuie să-și intensifice eforturile și să contribuie cu finanțări substanțiale la efortul de susținere a mass-mediei independente. Democrațiile bogate, inclusiv țările G7, care au înțeles cu multă vreme în urmă importanța presei libere, trebuie să-și mobilizeze vastele resurse pentru a sprijini crearea unui ecosistem de informare globală mai rezistent la dezinformare. Companiile private, care au nevoie de informații exacte pentru a se putea dezvolta, trebuie să joace un rol-cheie în acest efort, contribuind financiar pentru a remedia eșecul de piață care a slăbit jurnalismul de interes public.
Sprijinirea mass-mediei de interes public nu e o formă de nostalgie după o epocă de glorie. Posibilitatea de a avea acces la informații exacte în timp real e esențială pentru o democrație funcțională. Pentru a ne apăra în fața unui autoritarism în creștere, știrile bazate pe fapte trebuie să fie accesibile cu ușurință oricui. Pentru democrația liberală, ceasul apocalipsei va bate în curînd miezul nopții. Trebuie să acționăm acum – sau să regretăm ezitarea noastră pe întreaga durată a lungii nopți de tiranie care va urma.
Maria Ressa, cofondator și copreședinte al International Fund for Public Interest Media, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021 pentru munca ei ca jurnalist de investigație în Filipine. Nishant Lalwani e director general al International Fund for Public Interest Media.
Copyright: Project Syndicate, 2023
traducere de Matei PLEŞU
