Societate

Pagina 122
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
La teve, pe burtieră: „În curînd – imagini inedite: un primar italian a căzut pe marmura din Focşani“. Păi, da, probabil a crezut că e de Carrara. (L. V.) Iulian Apostol (fotbalist): „Cînd îmi voi găsi o echipă, ne vom pune la masă şi vom negocia ca bărbaţii, dacă sîntem bărbaţi. Dacă sîntem femei, ne ducem la club de femei. Îmi place să stau de vorbă cu oameni care sînt bărbaţi“… (A. M. S.) Printre fenomenele la care nu ştiu să răspund – există mult mai multe decît se crede – este şi ace
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg
Cîtă dinamită conţine mămăliga?
Evenimentele ce se aseamănă cu siguranţă nu-s identice. E valabil şi pentru recentele manifestări din Bucureşti şi din ţară. Cei ce văd asemănări cu Piaţa Universităţii de acum 22 de ani au motivele lor. La fel şi cei ce le compară cu mişcarea indignaţilor din Spania, din vara 2011.
Odă dulceţurilor  jpeg
Bunul-simţ afară din cetate...
10 ianuarie, într-un supermarket de cartier: el şi ea la cumpărăturile de seară. El, fost şef la legume şi fructe, îmbogăţit pe aripile tranziţiei noastre, trecut bine de 50 de ani, venit la oraş, fără nevastă şi copii, uitaţi tot pe coclaurile tranziţiei, pe undeva pe la Focşani sau Copşa Mică, cu chelie şi burtă, cu pantofi lucioşi şi ascuţiţi tip supozitor, costum potrivit de lucios.
Bucurii uitate jpeg
Tineri între proteste şi resemnare
La ora la care scriu aceste rînduri, protestele au luat amploare: partidele de opoziţie şi-au adus propriii susţinători în stradă, iar rîndurile celor nealiniaţi politic au crescut. Primii, supuşi liderilor lor politici, cer demisia Guvernului şi, mai ales, a preşedintelui.
Prostănaci de fiecare zi jpeg
Păruiala
Am văzut zilele trecute, pe unul dintre Discovery-uri, un documentar despre obedienţa faţă de reguli şi despre resorturile violenţei. Nişte educatori, laolaltă cu psihologi şi medici de specialitate, căutau să explice de ce, de pildă, o persoană e mai degrabă vărsătoare de pumni în capul unui semen decît o alta.
Spital, în Franţa jpeg
Oameni şi sîmbete (de altădată...)
Pe vremea copilăriei mele, sîmbetele aveau oarece tradiţie. Nu doar pentru că după-amiezele lor reprezentau începutul de weekend, ci pentru că la noi veneau, în fiecare sîmbătă, anumiţi musafiri. „La noi“ însemna la părinţii mei, de fapt: erau nişte prieteni de-ai lor care veneau sîmbătă de sîmbătă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Iluzia unei revoluţii
Revoluţia de la TV nu e despre oameni, despre disperarea lor, despre un context social şi politic, naţional şi internaţional. Revoluţia de la TV pare mai degrabă o refugiere comodă, bolnavă, în emisiuni mediocre, realizate parcă prea des de oameni frustraţi, nervoşi, branşaţi la propriile interese absconse, pregătiţi în orice moment să treacă dincolo de graniţa dintre bunul-simţ şi mitocănie.
În cursa pentru Casa Albă contează cum te închini jpeg
În cursa pentru Casa Albă contează cum te închini
O mare parte a creştinilor conservatori americani văd mormonismul ca pe o sectă necreştină, iar la urne le va fi greu să-şi lase la o parte prejudecăţile. Totuşi, dacă cîştigă primarele, Mitt Romney ar putea fi susţinut şi de evanghelicii care il urăsc pe Obama. Pînă la urmă, mormonii împărtăşesc valorile sociale ale evanghelicilor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cursa mormonilor
Religia candidatului contează pentru alegătorii americani. Poate fi un atu sau o piatră de moară. Aflat în fruntea cursei candidaţilor republicani, Mitt Romney, care a mai candidat o dată, fără succes, la preşedinţie, nu are acest atu. Mulţi americani evanghelici consideră că mormonii, cultul lui Romney, sînt o sectă necreştină.
Limbi de cod pane Jean Claude Izzo jpeg
Porumbei à la moldavienne
Pregătiţi 8 porumbei, îndepărtaţi-le vîrfurile aripilor, umpleţi-i cu slănină, afumătură şi legume, şi înfăşuraţi-i strîns, cu sfoară. Puneţi-i apoi într-o oală, acoperiţi-i cu fîşii de slănină şi adăugaţi o legătură de verdeaţă şi 3 pahare de vin de Sauternes.
De ce România nu va avea o revoluţie Facebook jpeg
De ce România nu va avea o revoluţie Facebook
Mă întorc acasă după ce am văzut filmul Ostrov. În autobuz, un bărbat cu voce stridentă strigă: „Popor de laşi, ce faceţi? Staţi să vă calce în picioare?!... Veniţi cu mine!... Care vine cu mine să se bată cu jandarmii?!... Vă e frică să vă apăraţi drepturile... popor de curve“. Ajungem la Universitate... A început revoluţia anti-Băsescu.
Recuperarea ţării   interviu cu Kai BRAND JACOBSEN jpeg
Recuperarea ţării - interviu cu Kai BRAND-JACOBSEN
"Cred că acţiunile care se petrec acum în România – oameni care protestează, organizează demonstraţii, se mobilizează prin intermediul social media etc. – sînt, într-adevăr, autentice. Ele reflectă o stare reală de îngrijorare şi nelinişte, pe care oamenii o simt în privinţa direcţiei politice, economice şi sociale în care se îndreaptă ţara."
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg
Ziceri de ici, de colo
La România TV, un lucru rar: o emisiune culturală. Realizatoarea, pe care am remarcat-o de acum cîţiva ani, cînd făcea emisiuni inteligente la Realitatea TV, Delia Tăbăcaru, vorbeşte împreună cu un domn despre o carte. Cartea în discuţie este foarte ofertantă – Gluma de Milan Kundera.
Avem o revoltă  Cum reacţionăm? jpeg
Avem o revoltă. Cum reacţionăm?
E o falsă premisă aceea că manifestaţiile recente au început pe Facebook. Paginile de Facebook dedicate evenimentelor au avut fani şi activitate abia la două-trei zile după ce începuse să se discute despre acestea, pe larg şi foarte pe larg, pe toate posturile TV. Fluxul de populaţie s-a alimentat de la sine, mînat de Dumnezeu ştie ce.
Cluburile IMPACT   sau cînd elevii se adună şi scriu proiecte jpeg
Cluburile IMPACT - sau cînd elevii se adună şi scriu proiecte
O seară, după încheierea cursurilor, la Colegiul Naţional „Spiru Haret“. Într-o sală de clasă, o profesoară şi cîţiva elevi stau aparent cuminte aşezaţi în cerc, fiecare pe scaunul lui. La un moment dat, se ridică toţi şi-şi schimbă locurile. Unul singur rămîne în picioare, în mijloc.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
O agenţie de turism din Bucureşti încă mai are în vitrină un afiş în care anunţă o croazieră de lux cu vaporul „Costa Concordia“. Pun pariu că e superofertă. Mergem? (M. M.) Nişte cercetători de la Universitatea Utah Valley au ajuns la concluzia că, dacă petrecem mult timp pe Facebook, ne-apucă depresia şi nefericirea. Şi dacă ne uităm la televiziunile de ştiri, ne buşeşte optimismul? (M. V.)
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg
Ce-ar fi dacă ar vota numai intelectualii?
De la Platon încoace, una dintre reveriile constructului social trimite la valoarea excepţională a intelectualilor (filozofi, înţelepţi, numiţi-i cum vreţi) într-o societate. Desigur, şi agricultorii sînt bineveniţi, ca şi meşteşugarii – ei ne vor hrăni şi ne vor zidi casele. Fără îndoială, şi generalii armatei (strategii, altfel spus) sînt folositori – pentru că ei ne vor apăra oraşele şi grînarele.
Odă dulceţurilor  jpeg
Violenţa ca fapt social
Violenţa a fost dintotdeauna parte a comportamentului uman. Evoluţia civilizaţiilor a îmblînzit oarecum formele sale de manifestare, îngrădindu-le prin legi şi ameninţări punitive, prin educaţie şi civilitate. De aceste forme ale violenţei şi de prezenţa lor în spaţiul sociabilităţii se ocupă cercetătorii francezi Lucien Faggion şi Christophe Regina, în culegerea de studii La violence. Regards croisés sur une réalité plurielle.
Bucurii uitate jpeg
Incompetenţa, competenţă naţională
Un actor care apare foarte des – prea des – în ultima vreme la televizor, navetist pe la mai toate posturile TV aflate în criză de invitaţi competenţi, a participat recent la o emisiune care dezbătea un subiect grav: un minor a abuzat sexual un alt minor.
Prostănaci de fiecare zi jpeg
Cavalerism contemporan
Cavalerism contemporan  Într-o împrejurare oarecare, Ionescu şi Popescu vorbesc despre relaţia de amiciţie între doi prieteni comuni, relaţie care, după mai bine de zece ani, se terminase înfiorător de urît. Cu acuze incredibile de ambele părţi, cu dezvăluiri jenante, fix ca în cazul unui divorţ.
Spital, în Franţa jpeg
Pe drum (road stories)
Nu am dispreţuit niciodată drumul dintr-un loc în altul, mişcarea, deplasarea, cu sau fără scop. Unde vrei să ajungi devine, de multe ori, secundar: mersul în sine, cu imaginile şi întîmplările care-l însoţesc, prilej de contemplaţie şi posibilă iniţiere, ajunge să fie mai important decît destinaţia, punctul în care te opreşti.
Papuci jpeg
Vai, vai!
nu plouă, nu ninge. Va fi vai şi amar de recoltă. Dacă nu ninge în două săptămîni, vom mînca amintiri de schiuri şi săniuţe de Valea Prahovei. Îi e frig omului, dar cerurile nu se deschid să ne dea belşug. E bine de om că poate circula în voie, dar e rău de viitorul lui, în an de criză ca ăsta.
Volens nolens jpeg
Volens nolens
Timpul înainta vijelios prin decembrie. Eram în Bucureşti, într-o atmosferă umedă, cu o ceaţă groasă, care spre seară se lăsase ca o cortină fumurie. Ne-am adunat într-un apartament de pe Bulevardul Unirii, am deschis o pentadă din vinul lui Macedon şi am purces la un simpozion profund.
Limbi de cod pane Jean Claude Izzo jpeg
Curcan à la Montorgueil
Alegeţi şi jumuliţi un curcan mic, dar cît mai cărnos. Înveliţi pasărea cu fîşii de slănină şi înfăşuraţi-o bine cu sfoară. Aşezaţi curcanul într-o oală şi puneţi-l la copt o oră şi jumătate. În acest timp, pregătiţi o umplutură dintr-un pateu de pasăre la care adăugaţi 6 trufe crude mijlocii, cojite, tocate şi pasate prin sită.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Elite, repere şi alte ciudate personaje
Elite. Atunci cînd termenul este aruncat în mijlocul frazei ori cînd apare expus în subtitlul din josul ecranului, aerul devine rarefiat, vocea tremură, sprîncenele se arcuiesc iar degetul arătător împunge accentuant verticala. Discursul păşeşte într-o altă tonalitate: se discută lucruri serioase!
Mal d'Europe? Criza şi ethosul european jpeg
Mal d'Europe? Criza şi ethosul european
Aşa cum găsesc în supermarché-urile Franţei făină de grîu produsă în Germania sau paste făinoase fabricate în Italia, mi-aş dori să pot cumpăra, spre exemplu, magiun de prune sau castraveţi muraţi made in România. Adică made in UE, pînă una-alta.
Medina ca tip urban jpeg
Medina ca tip urban
E al şaselea set de sărbători de final de an pe care îl petrec consecutiv în afara ţării, nu neapărat din răsfăţ, ci, mai degrabă, datorită circumstanţelor familiale. Aşa am putut să văd, cîţiva ani la rînd, Senegal şi, acum, Maroc. Este un loc prielnic, cu graniţe naturale, cu deschidere la Atlantic, şi care, de vizavi de stînca lui Tarek, păzeşte şi intrarea în Mediterana.
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg
Cobai care reacţionează previzibil
Auzisem de el de cînd a apărut, în 2010, cînd agenţiile de ştiri au scris despre dezbaterile şi chiar controversele pe care le-a iscat în Franţa. Zilele trecute am reuşit să-l văd şi eu pentru că l-au difuzat cei de la HBO. E vorba despre documentarul Jocul morţii, regizat de Thomas Bornot, după un scenariu de Christophe Nick.
Românul este peste tot! jpeg
Românul este peste tot!
În general, mass-media românească este foarte puţin interesată de ceea ce se întîmplă în lume. Doar Uniunea Europeană mai captează din cînd în cînd interesul media pentru scurte perioade de timp, cînd mai are loc vreo criză financiară sau cînd un smintit se apucă să tragă cu arcul prin piaţă.
Salvaţi!   o campanie a bunului simţ jpeg
Salvaţi! - o campanie a bunului-simţ
Se pare că în ultimii ani este la modă să salvăm ceva, orice. La o căutare superficială pe Google am descoperit nu mai puţin de 50 de „obiective“ care au nevoie să fie salvate urgent: de la clădiri, străzi şi parcuri pînă la cartiere şi localităţi, ca să nu mai amintesc de cîinii vagabonzi, animalele de la ZOO sau de tradiţionalele „rîul, ramul“.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
La 96 de ani, unchiul unui prieten: „Taie-mă, spînzură-mă, oricît mi se explică, nu reuşesc să-i deosebesc pe sunniţi de şiiţi“. „E foarte simplu – îi spune zilnic nepotul – unii au un şi în plus.“ (R. C.) Anul trecut a mai murit, la vîrsta de 96 de ani, şi Jack LaLanne, pionierul fitness-ului. De la el au rămas mai multe vorbe memorabile, iată două: „Bărbaţii transpiră, dar femeile strălucesc!“ şi „Nu-mi permit să mor. Asta îmi va distruge imaginea“. (M. C.) Se pare că unul dintre cele mai
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg
Cum arată viitorul marilor puteri
Preaonorabili cititoare şi cititori, să vă zic: în decembrie 2011, la zaiafetul de Crăciun al Dilemei vechi – care e un fel de gală Oscar fără actori, fără regizori, fără filme, fără premii, dar cu multă păpică –, cîţiva dintre colegi (parte bărbătească) mi-au atras atenţia cît de dese au fost referirile la dame şi demoazele în poveştile mele din ultimul an.
Odă dulceţurilor  jpeg
Cum se înjură la români
Pe la început de secol XVIII, mitropolitul Antim Ivireanul critică societatea valahă, aflată, după părerea lui, într-o adîncă şi aprigă criză morală. Mersul la biserică pare doar un pretext pentru ca oamenii să-şi scoată în evidenţă hainele şi rangul, şi chiar mai rău, să se amuze, postul devine o pacoste, bîrfa şi cleveteala o deriziune etc.
Bucurii uitate jpeg
Telenovele cu sfinţi
Eforturile Patriarhiei Române de a diversifica mijloacele de comunicare cu credincioşii săi sînt lăudabile. Organizează întîlniri cu diverse grupuri sociale, conferinţe, concursuri. A înfiinţat o editură, un radio, un ziar propriu şi o televiziune. Din păcate, eforturile Bisericii Ortodoxe nu se manifestă din plin şi în diversificarea, în dezvoltarea creativă a discursului său către enoriaşi.
Prostănaci de fiecare zi jpeg
Povestea mea
Toată lumea spune că am origini norvegiene; te-ai aştepta să fiu înalt, spătos şi voinic, dar eu, unul, sînt mai degrabă mic şi grăsan. Ca mine, o grămadă de fraţi de-ai mei cu care am copilărit umăr la umăr – care în ghivece, care direct în pămînt – am făcut abia anul ăsta unica noastră călătorie în lume.
Spital, în Franţa jpeg
Petreceri şi ridicol
Teama de ridicol m-a stăpînit o viaţă: am fost crescută în umbra ei, cu frica ei, mi s-au inoculat clar de acasă lucrurile pe care nu ar fi bine să le fac în public, ca să nu mă fac de rîs. Am fost atît de atent instruită (cel puţin în direcţia asta), încît am sfîrşit prin a nu reuşi să mă „distrez“ decît în limite mai mult decît date; şi prin a-mi fi frică să iau cuvîntul în public.
Papuci jpeg
Trei revoluţii pe „Cumpătu“ – Sinaia
Una se cheamă La Marmote. Alta – Kuib. A treia – Hotel Cumpătu, the best place.  Una e populară. Una e avangardă. Ultima e lux. Mai pe înţeles: Ceafă de porc, nuştiuceîndraciafumaţi şi labădeurs cu muci de căprioară. Adică, diversitate, nu se calcă în picioare.
După sărbători jpeg
După sărbători
Cînd o sărbătoare e pe cale să treacă, te simţi de multe ori dezamăgit sau descurajat. Pregătirea ei, perioada orientată spre sărbătoare au însemnat aşteptarea plină de speranţă a ceva extraordinar, cu totul nou, care să-ţi transforme viaţa cu noutatea lui. După ce strălucirea festivităţilor s-a stins, resimţi în mod obişnuit un declin.
Limbi de cod pane Jean Claude Izzo jpeg
Elma şekeri sau mărul dulce al discordiei
Pe 12 aprilie 1954, Tito soseşte, la bordul vasului său Galeb (pescăruş), la Istanbul, pentru a petrece şase zile în Turcia. Ministrul de externe Mehmet Fuat Köprülü îl întîmpină în portul istanbulez, iar preşedintele Turciei îl aşteaptă, o zi mai tîrziu, la Ankara, cu masa pusă, astfel: salată de creveţi, ravioli genevezi, şiş-kebab cu pilaf, mere zaharisite „vizir“, alune caramelizate.
Mai mult decît samba, carnaval şi fotbal  jpeg
Şaişoptiştii salvează Filarmonica
La Paris se va inaugura anul viitor o nouă sală a Filarmonicii. Edificiul – operă a arhitectului Jean Nouvel – este amplasat în Parc de La Villette. E o investiţie costisitoare. Statul francez, prin instituţiile sale, a plătit din greu, fiind uneori criticat pentru largheţea cu care a mobilizat fondurile.
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg
Cui îi foloseşte?
Mai întîi au fost lupte în surdină, apoi război pe faţă. Sebastian Ghiţă contra lui Sorin Ovidiu Vântu. Apoi Sebastian Ghiţă contra lui Elan Schwartzenberg. Atacuri şi replici, bălăcăreli în public şi lovituri sub centură. Ghiţă începe să-şi recruteze armata de angajaţi, pregătindu-se pentru lovitura de stat.
Cîte puncte de rating ai făcut de Revelion? jpeg
Cîte puncte de rating ai făcut de Revelion?
În ultimii zece ani, revelionul a devenit pentru televiziunile noastre o mare bătălie. O bătălie pe viaţă şi... pe rating. Fiecare televiziune îşi pregăteşte din timp oastea de vedete, muniţia de divertisment, strategiile surpriză (programele speciale) şi, la ora stabilită (21,30), porneşte atacul.
Orbán antiglobalistul jpeg
Orbán antiglobalistul
Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, nu mai puţin de o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii – în care state considerate pînă atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Spaniolii sînt din ce în ce mai îngrijoraţi de copierea cardurilor bancare în benzinării, la plătirea taxelor de autostradă sau în restaurante. Se pare că hoţii folosesc aşa-numitele card skimmers de 10 euro bucata şi au nevoie de 4 secunde pentru copierea cardului. Ei sînt cel mai adesea, zic statisticile, români, bulgari sau sîrbi. Enorabuena! (S. S.) Deduc, din citirea unei reclame stradale, că avem motive de optimism. „Motivul de optimism nr. 9“ (celelalte opt mi-au scăpat) ar fi acest
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg
Şi dacă sfîrşitul lumii chiar vine în 2012?
Azi de dimineaţă am ciulit puţin urechea la ştiri şi, deşi ceaiul negru cu bergamotă ce-mi aburea în faţă ieşise binişor, în cîteva minute m-am simţit secat pe dinăuntru de-o stranie senzaţie de disconfort (disconfort pe care l-aş putea numi „greaţă“, dar n-aş vrea să-i jignesc pe cei despre care vine vorba mai jos).
Pe vremea călimărilor şi a penelor de gîscă jpeg
Pe vremea călimărilor şi a penelor de gîscă
"Nenişorule, te rugasem să-mi cumperi o colivie şi am tot aşteptat să mi-o trimiţi prin cineva, dar am aşteptat degeaba, căci că ţi-ai uitat, ori n-ai vrut să cauţi astfel de bagatel. Dar, te rog, nenişorule, şi acum să-mi cauţi o asemenea colivie cum te-am rugat printr-atîtea scrisori."
Bucurii uitate jpeg
Infernul lor, infernul nostru
De mai bine de două săptămîni, imagini zdrobitoare cu zeci de mii de nord-coreeni plîngîndu-şi conducătorul curg pe ecranele televizoarelor din lumea întreagă. O lume care priveşte stupefiată, dar pasivă, urmele grele pe care o dictatură le poate lăsa în minţile, trupurile şi sufletele unui popor întreg.
Prostănaci de fiecare zi jpeg
Pînă unde ţine bunătatea?
Două plase imense, din acelea de la MegaImage, burduşite pînă la refuz, cu mînerele răscrăcărate legate cu sfoară ca să ai de unde ridica greutatea. Cu ele în mînă, o bătrînă cobora într-un balans precar, aducînd greu şi cu infinită grijă ambele picioare pe cîte o treaptă a scărilor de la metrou.
Tîrguri şi lumini jpeg
Tîrguri şi lumini
Tocmai după ce am scris despre prea-plinul, pînă la saturaţie, al industriei de Crăciun, s-a întîmplat să ajung la Viena cu puţin înainte de acelaşi Crăciun. Nu pot spune că această călătorie mi-a schimbat complet perspectiva din articolul anterior; ci doar că, măcar pe alocuri, a reuşit să mă bucure şi să mă uimească.
Papuci jpeg
Piaţa goală
Niciodată nu-i goală. E pustiul de după Crăciun şi Anul Nou. Din orice piaţă. Dar pustiul se întîlneşte mereu cu cîte un prăpădit ce-ţi vinde ce nu bănuieşti. Lumea sucită. Golul şi un negustor zgribulit ce vinde te miri ce. O ţelină, un kil de fasole, un pătrunjel, o imortea, prune uscate.