Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 419 din 23-29 februarie 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

BINE CĂ NU S-A NĂSCUT
CREDINŢA CĂ PREA MULTE MODELE
DE STĂRUINŢĂ NU MAI POT MERGE
– FĂRĂ DUBII – PÎNĂ LA O PALMĂ
DISTANŢĂ DE GĂURI, ATINGÎND
ASTFEL LIMITA MIŞCĂTOARE

● Aud la ştiri că un copil născut pe 14 februarie, într-un sat înzăpezit din România, a căpătat numele Valentin, în cinstea sărbătorii de Saint Valentine’s Day. Bine că nu s-a născut de Halloween sau de Thanksgiving Day. (S. G.)

● Credinţa că Dilema veche este asemeni vinului de calitate (care e bun şi după ce se învecheşte, dacă nu chiar şi mai bun), adică oricînd ai citi-o poţi găsi în ea ceva bun, mi-a fost confirmată cînd am văzut în metrou un domn care citea cu mult interes o Dilema veche veche de cîteva luni. (A. M.)

● Eugen Negrici despre cultura clipei, a fatalităţii şi ultima zeiţă căreia i se închină literatul român, într-un interviu inedit publicat în volumul Eugen Negrici 70: „Capricioasa zeiţă Bafta îşi are partea ei decisivă în toate biruinţele şi, fiindcă e aşa şi fiindcă ştim că mîine îi putem cădea în dizgraţie, e bine să trăim clipa cu frenezie. Avem o cultură a clipei şi a fatalităţii… şi nu îmi vin în minte prea multe modele de stăruinţă şi de temeinicie… Cei mai mulţi dintre şuţii noştri nu-şi chivernisesc reuşitele cu gîndul la viitor, dîndu-se la fund o vreme, pînă trece potera. Nu rezistă tentaţiei ca, după ce au dat lovitura vieţii, să şi-o divulge la prima cîrciumă şi să cumpere tot ce văd cu ochii, cu aere măreţe de nababi“. Plastic zis, dar valabil, cred, pentru vremurile cînd literatura română îşi mai avea nababii ei… (S. S.)

● Pentru femeile în putere de la ţară, din satele izolate, care se plîng la TV că n-au pîine, reţeta „din bătrîni“ este următoarea: se frămîntă un aluat din făină (uitaţi-vă în cămară, sigur veţi găsi aşa ceva), sare, apă (merge şi cu zăpadă topită), drojdie (se poate şi fără, iese o pîine nedospită) şi se bagă la cuptor. Pe bărbaţii în putere de la ţară care se plîng tot la TV că n-au lemne îi înţeleg: le-a acoperit zăpada drumurile şi nu mai pot merge pînă în pădurice ca să le fure. Din nou, poporul acesta dovedeşte că e adept al lozincii universal valabile (fie iarnă, fie vară): „Să ni se dea!“. (A. P.)

● Într-un amplu interviu acordat PRO Sport-ului, Ion Ţiriac susţine – fără dubii – că tenismanul Novak Djokovic a fost sportivul numărul 1 al anului 2011, şi nu fotbalistul Messi, precum credea mai toată lumea. Argumentul – „E sîrb! E sîrb! Provine dintr-un popor mai determinat decît noi, sînt mai flămînzi…“ – mi se pare irefutabil. (R. C.)

● Pentru cine se pricepe la snooker, meciul de la Open-ul Ţării Galilor între Mark Selby şi Sam Baird a fost incredibil. O partidă încheiată în joc decisiv, dramatică şi penibilă în acelaşi timp. Greşelile s-au ţinut lanţ şi de o parte şi de cealaltă, cu rateuri la o palmă distanţă de găuri, cu sărituri accidentale ale bilei albe peste bilele roşii la lovituri decisive, cu şanse de cîştig ratate succesiv. Parcă ambii protagonişti ar fi fost ori începători, ori beţi. Zici că pentru unul ca Sam Baird, care e pe locul 81 în lume, nu e aşa de mirare, că se mai întîmplă, că sînt şi zile mai proaste… Numai că Mark Selby este numărul 1 mondial. Şi după ce l-a bătut cu chiu, cu vai pe bietul Sam, a ajuns în finală. (A. M.)

● Jurnaliştii de la Slate (varianta franceză) au făcut următorul calcul: „Un bărbat de 80 kg trebuie să mănînce 35 de bomboane Mon Chéri (35 ori 0,8 grame de alcool pur) pentru a înghiţi 28 g de alcool pur, atingînd astfel limita legală a alcoolemiei“. E genul de informaţie care sigur o să vă folosească vreodată la ceva. (L. V.)

● După ce că ştiriştii de la noi suferă de adjectivită clişeistică cronică – nămeţii trebuie să fie „uriaşi“, oamenii sînt neapărat „nevoiaşi“, dar şi „năpăstuiţi“, frigul nu poate fi altfel decît „pătrunzător“ –, mai nou e la modă şi exprimarea poetică, încărcată de metafore, cu nuanţe arhaice, de basm. „Zăpada te înghite precum nisipurile mişcătoare“, iar o femeie însărcinată, „aflată la ananghie“, de fapt „poartă în pîntece un prunc“. (Con)fraţilor, lăsaţi-vă de ştiri şi apucaţi-vă de scris literatură romanţată, poate doar aşa să vă mai creadă cineva! (A. P.)

LA DESCRIEREA TEHNICĂ
A UNUI SUFLET SE AJUNGE
UNEORI PRIN BACĂU
(PREŞEDINTELE TOCMAI ASAMBLEAZĂ,
PE O STRĂDUŢĂ, UTILAJELE AURII)

● Căscatul e contagios, se ştia asta, dar nişte cercetători englezi de la University of Lincoln au vrut să verifice dacă funcţionează şi la animale. Au făcut rost de un grup de ţestoase care trăiau împreună pe un mal şi pe una dintre ele au antrenat-o, timp de cîteva luni, să caşte la vederea unui pătrat de culoare roşie. Experimentul final i-a lăsat însă neconsolaţi: în faţa ţestoasei care căsca de zor cu ochii la pătrat, prietenele ei au rămas perfect indiferente, dacă nu chiar uşor îngrijorate. Concluzia savanţilor a fost că ţestoasele nu sînt o specie potrivită pentru experimente. (M. C.)

● Pe un site de reduceri, sub descrierea tehnică a unui mp3-player: „Muzica este mai bună atunci cînd o auzi în urechi, spre deosebire de momentele rare cînd o auzi în alte părţi ale trupului, afirmă medicii cu specializare ORL“. De frică să n-aud muzica şi prin alte părţi, nu mi-am mai cumpărat nici un mp3-player. (L. V.)

● Frîntură de dialog între doi cetăţeni (vorbind despre un al treilea), surprinsă în metrou: „N-o avea el vocabular, n-o fi cizelat, da’ are suflet!…“. Ce am aflat noi de aici? Că sufletul primează întotdeauna. (P. M.)

● În autobuzul 133, un domn cu faţă de homeless mai fercheş l-a întrebat pe un alt pasager care s-a aşezat în faţa lui cum se ajunge în Spaţiul Schengen. Mai exact, dacă se ajunge prin Bacău. Totul pe un ton foarte calm şi politicos, ca şi cum ar fi vrut să ştie unde să coboare pentru str. Armenească… Pînă şi nebunii zilelor (şi autobuzelor) noastre sînt mai aplicaţi… (I. P.)

● A început sezonul afişelor „Atenţie, cad ţurţuri!“. Uneori situaţia e fără ieşire. Şi să vrei să ocoleşti, n-ai pe unde. Ce alegi, te uiţi în sus şi vezi cum cade bestia sau, din contra, treci hotărît şi-ţi imaginezi că nu ţi se poate întîmpla tocmai ţie? (A. M. S.)

● Un ziar spaniol a găsit un interviu, din 1992, cu Pierre Salinger, ataşatul de presă al lui John Fitzgerald Kennedy. Ridicolul situaţiei anulează „delictul de intenţie“ din partea unui preşedinte al SUA: pe 6 februarie 1962, preşedintele l-a sunat pe Salinger de dimineaţă. Conversaţia lor: „Pierre, am nevoie de ajutorul tău. / Sînt încîntat să vă ajut, fac tot ce pot, domnule preşedinte… / Am nevoie de multe trabucuri cubaneze. / Cîte? / În jur de 1000 Petit Upmann. / Cînd vă trebuie? / Mîine“. A doua zi, Pierre Salinger i-a adus 1200 de bucăţi din marca dorită. Imediat, Kennedy a luat o hîrtie pe care o avea pregătită şi a semnat-o. Era decretul care interzicea toate produsele cubaneze de pe piaţa americană, explică Salinger. (A. M. S.)

● Pînă prin 2008, americanii deţineau cel mai puternic supercomputer din lume: The Blue Gene/L, capabil să efectueze 0,5 catralioane de operaţii pe secundă. Apoi, chinezii au apărut cu The Tianhe-1A, supercomputerul care făcea 2,5 catralioane de operaţii pe secundă. După numai şase luni, japonezii au prezentat un supercomputer care-l depăşea pe cel chinez. Acum, IBM a anunţat că tocmai asamblează supercomputerul Sequoia, care va realiza, cu cele 1,6 milioane de procesoare ale sale, 20 de catralioane de operaţii pe secundă. Eu am încă probleme să convertesc leii în RON. (M. C.)

● Căruţa se tîrîie cu greu prin nămeţi. Calul se opinteşte din greu, scoate aburi pe nări. Cel care-l mînă strigă cît poate de tare: „Fiareeee veeeechi loooooom“. Pe străduţă, în dreapta şi-n stînga, zeci de maşini au rămas înzăpezite, îngropate sub o carcasă densă de nea. Sînt inutilizabile. Fiare vechi. (M. M.)

● În zilele unui februarie cu prea multe grade sub zero, logica urgenţei i-a făcut pe unii să alunece în afara logicii elementare. Pe fondul codului portocaliu, l-am auzit pe dl Mihai Capră, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, rostind un sublim nonsens: „Trebuie îndepărtată această gheaţă ca să poată fi îndepărtată“. (Adaug, pe acelaşi fond portocaliu-iernatic, înc-o minune a exprimării, ţîşnită şi ea din televizor: „Utilajele noastre au trebuit să se retragă pentru a nu fi inofensivizate de zăpadă“.) (D. S.)

● Pagini Aurii din tragicomedia română: după ce a afirmat – fără să şovăie – că, în viscol, „din 80 sau 64, cîţi au murit, doar unul a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo“, un domn deputat a găsit, peste cîteva ore, puterea să-şi prezinte scuze. Să nu descurajăm: chiar şi printre troiene de prostie, binele, drăguţul, pînă la urmă învinge. (R. C.)

Foto: V. Dorolţi

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești