Tineri între proteste şi resemnare

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Bucurii uitate jpeg

La ora la care scriu aceste rînduri, protestele au luat amploare: partidele de opoziţie şi-au adus propriii susţinători în stradă, iar rîndurile celor nealiniaţi politic au crescut. Primii, supuşi liderilor lor politici, cer demisia Guvernului şi, mai ales, a preşedintelui. Cererile ultimilor sînt ceva mai pestriţe: vor anularea taxei auto, mărirea pensiilor sau a salariilor, unii, puţini, îl vor pe Ceauşescu înapoi, iar cei mai mulţi somează puterea politică şi economică să cureţe societatea românească de corupţie şi corupţi. Şi mai cer, evident, demisia preşedintelui.

Pare o situaţie fără ieşire, fără soluţii: alegerile anticipate, oricît de repede şi de eficient s-ar organiza, n-ar face decît să aducă în faţă aceleaşi figuri obosite, cu imaginea făcută zdrenţe de acuzaţiile de corupţie şi afaceri ilegale pe banii statului şi ai contribuabililor. De ineficienţa guvernărilor anterioare. De actele îndoielnice de justiţie, de legile construite mai degrabă să le apere statutul, averea şi să le mascheze incompetenţa, decît să pună pe picioare România. Guvernanţii de acum stau şi ei sub semnul aceloraşi acţiuni şi conjuncturi dubioase: afaceri oneroase, efectele crizei mondiale gestionate prost, miniştri incompetenţi care nasc legi de pe o zi pe alta, fără perspective, fără gîndul la eficienţă pe termen lung. Cîrpesc, doar, pe ici, pe colo, viaţa zdrenţuită a românului de rînd cu promisiuni de mai bine şi dau vina pe lumea întreagă şi pe guvernele anterioare. Pe scurt, românii nu mai au încredere în conducătorii lor. Vor o minune. Un lider curat, neintrat în jocurile corupţiei.

În aceste zile am stat de vorbă cu un tînăr de 20 de ani, student, pregătit să se alăture protestatarilor. Eram pregătită să-i ţin un lung discurs despre pericolul gesturilor mari, necalculate, juvenil-revoluţionare. Despre faptul că acţiunile de stradă nu vor avea nici un efect şi că o societate nu se face curată de pe o zi pe alta. Mi-a răspuns simplu: el şi alţii ca el se duc în piaţă cu gînduri paşnice. Se vor ţine departe de huligani. Se duc fiindcă şi ei sînt îngrijoraţi de viitorul lor în ţara în care s-au născut. Vor să fie auzit şi glasul lor împotriva celor care-i obligă să aleagă ca soluţie onorabilă de supravieţuire emigrarea. Vor să protesteze pentru că sînt la vîrsta la care viitorul nu mai e aşa de îndepărtat, încep să-l construiască, iar materialele pe care le au la dispoziţie sînt de proastă calitate. Vor să protesteze pentru că refuză să creadă că primul pas spre viaţa de adult trebuie să-l facă cu resemnare. Cu lipsa oricăror iluzii. Viitorul pe care-l văd ei acum este cel al unor adulţi împovăraţi de lipsuri, obosiţi de iniţiative nerentabile, iritaţi de lupta cu statul şi corupţia, supăraţi de bătăliile private din Parlament, hărţuiţi de grijile pentru ziua de mîine. Un viitor paralizat de micimea celor care ne conduc de atîta timp.

Eram pregătită, deci, să-i spun că nu există soluţii. Că nu cred că se poate schimba ceva. M-am oprit însă: m-am gîndit dacă nu cumva resemnarea mea îi va face mult mai rău decît felul în care arată România astăzi. M-am gîndit că un tînăr care munceşte ca să se întreţină în facultate, care îşi dă examenele conştiincios, căruia i s-a cerut deja votul, un tînăr care îşi îndeplineşte datoriile pe care le are la vîrsta lui către societate, şi care, mai ales, nu-şi doreşte să emigreze, ci să muncească în ţara lui, are dreptul să fie îngrijorat de viitorul lui.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.