Publicitarul care-şi face treaba bine

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Brâncuşi şi păsările de pradă cu tricolor jpeg

În textul meu de săptămîna trecută, „Ziceri de ici, de colo“, printre vorbele de duh spuse de diverşi domni pe micul ecran, am citat şi una a lui Bogdan Naumovici, din emisiunea Generaţia cu cheia de gît: „Dacă n-ar fi fost un proiect bun, m-aş fi ocupat eu atîta timp de el să-l promovez?“. Este vorba, desigur, de campania publicitară pentru Roşia Montană Gold Corporation, de care se ocupă Naumovici. Iar eu comentam, săptămîna trecută: „Într-adevăr, proiectul a fost foarte bun pentru publicitarul nostru, pentru că la sfîrşitul contractului pe trei ani cu RMGC, el va fi încasat frumuşica sumă de 1,35 de milioane de euro. Prin urmare, Naumovici va fi foarte fericit să se ocupe de o asemenea vacă bună de muls cît mai mult timp, dacă se poate“.

Problema este că citatul respectiv l-am reprodus din memorie şi se pare că de astă dată memoria mi-a jucat feste. Mi-a semnalat acest lucru chiar Bogdan Naumovici, care-mi scrie că citatul corect din ce a spus el la emisiunea Sandei Nicola este: „Dacă nu am fi avut studii care să ne arate că această campanie are efectul scontat, credeţi că am fi insistat pe aceeaşi direcţie trei ani?“. Şi-mi atrage atenţia că altele ar trebui să fie concluziile mele pe marginea acestui citat.

Dacă este aşa, îmi cer scuze faţă de Bogdan Naumovici pentru imprecizia citării. E adevărat, citatul spune cu totul altceva, dar comentariul meu pe marginea lui rămîne în picioare. Contractul dintre Bogdan Naumovici şi RMGC este pe trei ani. Orice publicitar insistă pe aceeaşi direcţie cît ţine contractul, nu? Cu atît mai mult cu cît nu are nici un interes să-l denunţe, din moment ce-i aduce şi atît de mulţi bani. Nu-l văd pe nici unul zicîndu-i clientului „îmi pare rău, nu vă mai pot lua banii, pentru că am nişte studii care-mi spun că toată campania noastră nu face nici cît o ceapă degerată“.

Ce diferenţă este, totuşi, între ce am ţinut eu minte că ar fi zis Bogdan Naumovici şi ce susţine el că a zis? În citatul dat de mine săptămîna trecută era vorba de moralitate: ceva de genul „am văzut că este un proiect bun (pentru oamenii de acolo, pentru salvarea zonei, pentru ţară în general etc.) şi atunci am continuat să-l promovez fără să-mi fac procese de conştiinţă“. Bogdan Naumovici îmi scrie că nu a spus asta. Într-adevăr, e o naivitate să crezi că publicitarii au procese de conştiinţă legate de lucrurile pe care le promovează.

Știți cum gîndesc mercenarii sau asasinii plătiți, care-și plasează munca în afara oricărei moralități și, prin urmare, consideră că a ucide e un job la fel de onorabil ca agricultura sau ca tîmplăria. Tot ce-i interesează este să-şi facă treaba bine, profesionist. Şi, desigur, pe cale de consecinţă, să cîştige bani. Cît mai mulţi bani.

De fapt, citatul lui Bogdan Naumovici chiar asta spune: că omul s-a comportat ca un profesionist. Nu aveam nici o îndoială că e aşa, îl consider pe Naumovici unul dintre cei mai buni publicitari ai noştri. Dar oare asta e de ajuns?

Nu voi relua acum discuţia cu privire la aşa-zisele cîştiguri pe care le-ar aduce ţării proiectul arhanghelului Gabriel Resources. O să amintesc doar de exemplul pe care-l dădea Moise Guran într-o ediţie a emisiunii Ora de business din noiembrie trecut, referindu-se tot la RMGC. Guran a arătat imaginea unei clădiri superbe din centrul Bucureştiului şi a propus o exploatare eficientă a respectivei clădiri, prin transformarea ei într-un hotel de cinci stele. Fără îndoială, o astfel de afacere ar fi una foarte profitabilă. Numai că era vorba despre clădirea Spitalului Colţea. Şi mă întreb şi eu, alături de Moise Guran: este cazul să transformăm Spitalul Colţea într-un hotel doar pentru că asta ar aduce foarte mulţi bani?

Unii s-ar opune, alţii ar spune că afacerea respectivă ar da de lucru oamenilor sau ar aduce bani la bugetul de stat. Deasupra tuturor controverselor se poziţionează publicitarul. Pe el îl interesează doar să-şi facă treaba bine. Adică să te ucidă curat, iar comanditarul să fie satisfăcut.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.