Cursa mormonilor
Religia candidatului contează pentru alegătorii americani. Poate fi un atu sau o piatră de moară. Aflat în fruntea cursei candidaţilor republicani, Mitt Romney, care a mai candidat o dată, fără succes, la preşedinţie, nu are acest atu. Mulţi americani evanghelici – grupul confesional majoritar în SUA – consideră că mormonii, cultul lui Romney, sînt o sectă necreştină.
Atît Mitt Romney, cît şi contracandidatul său Jon Huntsman, tot mormon au încercat să se distanţeze de învăţăturile mai ciudate ale Bisericii lui Isus Christos a Sfinţilor din Ultimele Zile, precum poligamia şi botezarea morţilor, explică Molly Worthen, autoare de cărţi despre evanghelicii americani, într-un articol pentru Foreign Policy. Worthen consideră însă că, dacă vreunul dintre ei va deveni preşedintele Americii, viziunea mormonă asupra lumii le-ar influenţa politica externă, în sensul unei prudenţe instinctive şi a unui realism care i-ar împiedica să se angajeze într-o mare strategie ideologică. Aceste atitudini reflectă un pragmatism şi o adaptabilitate proprii mormonismului. Cînd căsătoriile poligame şi respingerea preoţilor negri n-au mai fost sustenabile din punct de vedere politic, Biserica Sfinţilor Ultimelor Zile a invocat o revelaţie nouă pentru a le elimina. Mormonismul este caracterizat în practică de o planificare ca de business, ce i-a adus o rapidă extindere în întreaga lume. Biserica are acum aproximativ 14 milioane de membri la nivel mondial, din care peste jumătate trăiesc în afara Statelor Unite.
Fiecare mormon are datoria de a face doi ani de misionariat, de multe ori în afara ţării sale, ceea ce îi cere o combinaţie de angajament ideologic şi flexibilitate pragmatică. Romney a fost misionar în Franţa, Huntsman în Taiwan, iar acest lucru le-a temperat angajamentul faţă de excepţionalismul american, crede Worthen. Principala problemă a candidaţilor mormoni rămîne însă că mulţi electori creştin-evanghelici din SUA socotesc că acesta este un cult necreştin şi sînt neîncrezători în privinţa independenţei unui preşedinte mormon de puternica ierarhie din Salt Lake City, care pune accent mai mult pe supunere, decît pe teologie.
Oarecum paradoxal, avînd în vedere atenţia sporită acordată religiei candidatului, un recent studiu realizat de Public Religion Research Institute (PRRI) din Washington arată că majoritatea americanilor nu-l identifică pe Romney cu religia sa. Doar 4 din 10 americani ştiu că fostul guvernator al statului Massachusetts este mormon. Studiul indică însă şi că 53% dintre protestanţii albi l-au identificat pe Romney ca mormon. Alt sondaj, realizat de Pew Research Centre, în noiembrie, arată că o treime dintre votanţii republicani nu consideră mormonismul o confesiune creştină, iar două treimi îl percep ca pe o religie foarte diferită de a lor. Peste jumătate dintre protestanţii evanghelici, cel mai mare bazin electoral al Partidului Republican, consideră mormonismul o religie necreştină, iar 15% spun că nu vor vota pentru el din acest motiv.
Mai există însă un aspect. Potrivit sondajului PRRI, ideile politice ale lui Romney sînt de două ori mai populare în sînul alegătorilor protestanţi evanghelici albi decît cele religioase (26% faţă de 10%), exact invers decît în cazul candidatului Perry (12% faţă de 22%), care este evanghelic. Oricum, religia contează pentru a ajunge în finala cu Obama.
Citeşte şi "În cursa pentru Casa Albă contează cum te închini"
