Intelectualii de ieri - între superficialitate şi suficienţă

Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

După cîţiva ani de luptă cu tranziţia şi procesul de modernizare, românii veacului al XIX-lea, fără a gusta din fructele modernităţii, ci doar din bunăstarea aparentă, s-au trezit că multe dintre lucrurile „construite“ nu prea seamănă deloc cu ceea ce li se promisese sau cel puţin cu ceea ce se strigase în gura mare prin gazete, prin saloane, pe la răspîntii de sate şi întîlniri ad-hoc. După aproape treizeci de ani de reforme, adică pe la 1860 – reformele începuseră pe la 1830, prin Regulamentele Organice –, mai nimic nu pare să aibă „conturul“ trasat iniţial, tranziţia se prelungeşte la nesfîrşit, iar în peisajul parţial şi incomplet al modernizării au apărut, cum este şi firesc, o serie de personaje. Principala critică adusă acestei etape de către toţi cei care au trăit şi au dus pe umerii lor soarta modernizării se referă la moravuri, la caractere. La început i-au numit crai, mai apoi ciocoi, apoi „fante“, dar numărul lor a crescut fără doar şi poate... Educaţia, proiect deloc major al acestei perioade, a fost cel mai mult speculată. Întorşi de prin Apus, mulţi fără diplome, etalînd cunoştinţe „enciclopedice“ pentru vremurile de atunci, şi mai ales pentru oamenii de atunci, unii şi-au făcut o carieră din a fi „intelectuali“, gata oricînd să predice despre orice şi oricînd, etalînd în saloane cunoştinţe prost verificabile, împiedicîndu-se în pronunţarea unor noutăţi în „franţuzeşte“ fără a vorbi franceza, logoreici, gureşi, afişînd cu dezinvoltură „analfabetismul“ vîndut drept ştiinţă, explicînd cu suficienţă teorii, perorînd despre „libertăţi şi egalităţi“, fără a înţelege sensul cuvintelor, invocînd cu înţeles prietenii intime cu mai marii intelectuali ai Europei. Cauzele unor astfel de ascensiuni fulminante sînt hulite fără încetare în gazete, fără a produce însă şi îndepărtarea „intelectualilor“ analfabeţi şi suficienţi. Sistemul educativ precar, lipsa de viziune, bugetul niciodată suficient pentru o investiţie durabilă, mitul că tot omul ajuns pe la Paris, de pildă, trebuie să fie şi deştept. Toate aceste „nenorociri“, conchide o gazetă de pe la 1857, provin dintr-o instrucţie deficitară, „din nedreapta şi nedesăvîrşita învăţătură ce tinerimea ţărei noastre primeşte fără nici un fond moral“. Şi,  într-un ocean de instrucţie superficială, se pot dezbate marile teme ale societăţii, se pot spune, cu uşurinţă, banalităţi, se pot ataca, cu aceeaşi uşurinţă, fundamentele societăţii, deconstruind fără a şti cum, fără a şti de ce, fără a pune nimic în loc.   

„Nu sînt puţini şi la noi acei cari se spoiesc cu cîte ceva din ştiinţe, şi din limbi streine, şi apoi încep să înşire la vorbe deşarte...“, scrie Predicatorul (1857), îngrijorat de criza morală prin care trece societatea şi mai ales de atacurile repetate la adresa religiei, fără ca aceşti oratori vehemenţi să cunoască sensul credinţei. Pentru ei, toţi care îşi etalează „procopseala, filozofînd“, de data aceasta contra religiei, se oferă „lecţii“ şi se construiesc argumente demne de a readuce înapoi turma pierdută. Dar cine are timp de lecturi, cînd plăcerea elocinţei şi succesul rapid şi efemer sînt la îndemîna oricui?!    

Dar poate că cel mai la obiect cu privire la subterfugiile oferite de tranziţiile lungi şi modernizările superficiale este Gheorghe Sion. El însuşi este un produs al acestei epoci şi al unei educaţii de salon. Autodidact şi ambiţios, Sion nu reuşeşte totuşi să aibă succesul la care visează. Chiar dacă scrie şi recită poezii prin saloanele cucoanelor, cariera sa literară este mediocră, totdeauna umbrită de succesul unui alt contemporan: Gheorghe Asachi. Cu toate că s-a lansat în saloanele acestuia, îi este aşadar „dator“, Gheorghe Sion este „jenat“ de succesul acestuia, pentru care nu nutreşte admiraţie celorlalţi, ci dimpotrivă, îl acuză de mediocritate şi de exploatarea unei stări de fapt: „dar precum în ţara orbilor cel cu ochi ajunge împărat, aşa şi Asachi, profitînd de starea de înapoiere în care se afla societatea Moldovei şi a românimii pe atunci, a ştiut să speculeze cunoştinţele sale enciclopedice, oricît de superficiale erau“. Deşi domeniile de activitatea au fost numeroase – matematică, literatură, publicistică, istorie –, „n-a excelat însă în nici unul“, crede Sion. În plus, „posteritatea nu va putea cita din voluminoasele sale publicaţiuni nici două rînduri scrise cu stil românesc, cu fraza măcar corectă, cu limbă bună, cu spirit sau cu vreo înaltă cugetare“. Nu ştim acum cît de nedrept este Sion cu săracul Asachi, dar, aşa cum spune, „absurditatea face minunile sale“, cu alte cuvinte, peste noapte mult prea mulţi s-au trezit mari poeţi, scriitori, istorici, politicieni – într-un cuvînt „intelectuali“ etc. Din această mare grămadă, posteritatea îi va alege pe cei buni.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
„Te pot suna un minut?“
Am încercat să înțeleg de unde provine această anxietate și am descoperit cîteva posibile cauze.
Zizi și neantul jpeg
Primăvară și sărbători
În timp ce lumea de atunci își răcea gura în dezbateri intense, industria de Sf. Valentin înflorea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Pisica
A fost atît de specială încît eu, timp de trei ani, n-am știut dacă sînt om sau pisică.
E cool să postești jpeg
Normalitatea anormalității noastre
Zilnic, doar în Capitală, zeci de oameni sînt mușcați de cîini, vagabonzi sau care, chipurile, au stăpîni care îi lasă „liberi”.
p 20 WC jpg
Religia între pandemie şi război
De cîţiva ani încoace, avem de trăit două crize acute, globale.
Theodor Pallady jpeg
Rezonanța culturală a lemnului
Tot ce e cu adevărat tradițional măsoară acest eon silvestru, inaugurat după descoperirea focului, care îi este deopotrivă origine și capăt.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un cuplu a divorțat după ce au descoperit că fiecare avea o aventură online cu celălalt sub nume false. Probabil au divorțat ca să poată fi, în sfîrșit, împreună și să-și consume adulterul. (M. C.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.