Sfîntul Valentin cel darnic

Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Spital, în Franţa jpeg

Nu voi începe prin a discuta în ce măsură Sf. Valentin e o sărbătoare necesară sau nu, şi nici relaţia acesteia cu Dragobetele. O fac alte publicaţii, posturi de radio şi televiziune, de prea mult timp deja.

Sf. Valentin declanşează o adevărată industrie, la fel de dezvoltată (dacă nu şi mai dezvoltată…) ca cea de Mărţişor. Ofertele şi cadourile de Ziua Îndrăgostiţilor continuă să mă uimească prin incredibilele analogii cu amorul şi inima, pe care le fac.

„Ramă pentru fotografii, de culoare roşie, glossy, cu inimioare, în care puteţi pune fotografiile persoanei iubite. Inimile se pot roti la 360 grade faţă de bază, putînd privi pozele din orice unghi al camerei. Material: lemn şi plastic. (…) Înălţime: 17 cm. Lungime: 22 cm“ (http://www.allstyle.ro/decoratiuni-cadouri-sf-valentin.html). Iată cum arată descrierea, aproximativ standard, a unui cadou de Sf. Valentin, prezent pe unul dintre nenumăratele site-uri asemănătoare.

Totul porneşte de la inimi: şi, la vremea statornicită pentru supremaţia acestora, aproape orice poate avea legătură fie cu inima în sine, fie cu sentimentele care trec prin ea: „Casetă de bijuterii îmbrăcată în piele ecologică de culoare maro, model crocodil, cu capac, oglindă în interior, 4 spaţii de depozitare în partea superioară şi 2 sertare spaţioase. La ridicarea capacului sertarele se deschid automat“ (http://www. allstyle.ro/decoratiuni-cadouri-sf-valentin.html).

Un pseudocrocodil devenit casetă poate, se pare, şi el să fie un semn al iubirii. Dar şi orice accesoriu de birou: „Memo holder «Heart One» cu picioruş inimă transparentă, suport pentru pix şi suport notes în formă de inimă“ (http://www.cadouri-funny.eu/).

Prezentarea de mai sus reflectă limbajul specializat unei sărbători siropoase: diminutive amestecate cu romgleză şi apariţia, măcar o dată, a cuvîntului de cod „inimă“.

Între Valentine’s Day şi Halloween, ambele sărbători importate după ’89, există şi asemănări în ce priveşte cadourile: „Pix transparent gradat în formă de seringă, foarte haios, mină albastră, roşu (!). Cadou funny pentru medici, asistente, sau cei cărora le e frică de injecţii (adică nouă tuturor)“ (http://www.cadouri-funny.eu/). Respectivul pix pare mai curînd un cadou horror, roşul din interior putînd trece, cu chiu, cu vai, drept sînge; ca să nu mai vorbim de lipsa de poezie a fricii de injecţie – care, e adevărat, poate fi a tuturor, dar am prefera să uităm de ea, mai ales de sărbătoarea iubirii. De fapt, uitîndu-mă mai bine pe site, am văzut că pixul era pus în capul listei, din motive deloc romantice: costa doar 3 lei.

Exită, însă, şi cadouri poetice, unde accentul se pune voit şi vădit pe „dulce“, şi încă nu orice dulce, ci unul care curge în valuri: „Un cadou dulce care va produce multă bucurie mult timp de-acum încolo. Fîntîna de ciocolată are forma unui tort cu etaje pe care se preling valuri de ciocolată încălzită în recipientul special“ (http://www.cadouri-funny.eu/).

Deja ne putem considera plonjaţi în registrul adecvat Sfîntului Valentin: o fîntînă de ciocolată e ceva „de vis“, cine nu şi-ar dori aşa ceva pe birou, lîngă computer? Rămînînd în sfera miraculosului şi a dorinţelor împlinite, găsim, pe acelaşi site, un alt cadou, mai spectaculos: „Voucher – zbor cu avionul de epocă. Zboară fără cocpit! Cu o cască de piele, ochelari retro şi vîntul mîngîindu-ţi obrajii vei retrăi experienţa începuturilor aviaţiei. Îţi oferim un zbor de neuitat desupra lacului Snagov, mînăstirii Snagov, Mînăstirii Ciolpani şi locurilor înconjurătoare. (…) Avionul de epocă este un avion construit recent, fiind o replică a modelului Pitts din anii ’30“.

Zborul intră în categoria cadourilor gen „luna de pe cer“, a celor astrale, dintre care, altădată, pomeneam o parcelă de pămînt pe Lună sau o stea cu numele iubitei. Din categoria de daruri imposibile face parte şi o alta, cea a „tinereţii fără bătrîneţe“. Aceasta propune, printre altele, fabuloase tratamente în doi la SPA-uri. Dar despre acestea, ca şi despre căsătoriile oficiate de Sf. Valentin, fie chiar şi pentru o zi, vom vorbi cu altă ocazie.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.