⬆
Tema săptămînii
Pagina 3
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
„Calitatea vinului n-o s-o depășească niciodată pe cea a strugurilor“ – interviu cu prof. univ. dr. Valeriu V. COTEA, coordonator al Centrului de Cercetări pentru Oenologie al Academiei Române, Filiala Iași
„Din punct de vedere al tehnologiilor de producere a vinurilor sîntem în fața multor țări europene și din lume.”
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
„Lumea a luat o turnură științifico-fantastică” interviu cu Constantin VICĂ
Am parte, în genere, de foarte buni tovarăși de drum în explorările noastre.
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.
„Pastorala americană prin excelență”
Am ajuns să văd sărbătoarea și ca pe o ocazie de a face un exercițiu de recunoștință.
Discurile
Cărțile m-au învățat să fiu om, iar discurile m-au învățat cum să rămîn.
Mă bucur de re-cunoștință, mă bucur de uitare
Recunoștința ar trebui să fie un proces reciproc în prietenii strînse.
Despre recunoștință ca virtute socială
Recunoștința nu este doar o potențială datorie morală, ci și o genuină virtute socială.
Scheletul din vitrină
Sînt curios la ce profesori se referă și, mai ales, ce-i făcea atît de buni în ochii lui.
A mușca mîna care te hrănește
Invidia primitivă este obstacolul ce stă în calea trăirii iubirii și recunoștinței.
Un simbol pentru liniștea noastră
O să dureze mai mult, dar o să ne bucurăm mai mult de ea.
Like-ologie dilematică
Și uite așa, like din like, glisare din glisare, inimioară cu inimioară se face (adică noi și tehnologia facem) profilul tău virtual.
Impostură și alienare în noul „imperialism” digital
Instagram vinde o imagine care nu ține de referințele reperabile de către om în mod obișnuit.
Algocrația aprecierii
În acest context, argumenta filosoafa Lucy McDonald, funcția like-ului are de multe ori o dimensiune mai degrabă fatică decît informativă.
Dau like, deci exist
Rețelele de socializare sînt un mare joc de societate: orgolioși, radicali, ne jucăm între noi de-a iubirea.
Ochi roșii, de robot
Ca să nu fiu inexact inclusă în corul sus-pomenit al conservatorilor paleolitici, vreau să clarific că am o relație bună cu tehnologia
O minune de măiestritură?
Regnul viu și cel tehnologic împărtășesc un straniu numitor comun: automatismele.
Artificială. Inteligența în chirurgie
Este posibil să fie la mijloc unele detalii ușor jenante din prima lui copilărie.
Text scris de o IA cu post-scriptum CTP
Și dacă ai intrat la o idee, fandacsia-i gata.
Despre automatismele minții umane și responsabilitate
Responsabilitatea pentru răspunsurile proprii este strîns legată de liberul-arbitru.
Standarde înalte și nu prea
Scena reprezintă miza satirei și este ilustrativă pentru întregul film.
Întîmplări din (i)realitatea sănătății psihice
E important să ne priviți cu exigență, inclusiv în cazul acestui articol, și să încercați să vă păziți de înalții prelați ai sănătății mintale
Gîndirea magică. Mai bine în eroare decît în incertitudine
Deznodămîntul pare încă departe de a putea fi anticipat.
Real și virtual în jocurile video
Cît nu uităm de dimensiunea ludică a exercițiului, jocurile pot augmenta realul. Important este să nu-l înlocuiască.
Realitatea, ultima frontieră
Dacă nu prin valoare, atunci măcar prin nota de subsol că el a fost cel care a acționat ghilotina.
EI-02, următorul pas realitatea sinelui în postumanism
Dacă ChatGPT-ul ar trebui să comenteze acest text, i-ar găsit oare erori logice?
Demnitatea în vremurile rețelelor sociale
Dintre aceștia, mulți au impresia că duc lupta cea bună, dar de fapt ajung să anuleze – denigrînd și distrugînd valori și vieți – însuși conceptul de demnitate.