Delta

Publicat în Dilema Veche nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023
Foto: wikimedia commons
Foto: wikimedia commons

Am început să lucrez în Delta Dunării acum trei decenii. Plecați la sfîrșitul lui iulie din Tulcea pentru măsurători de-a lungul coastelor Deltei, terminam campania la jumătatea lui octombrie. Locuiam pe un ponton-dormitor tractat de o șalupă. Mai precis un SR, pentru cunoscători, cu motor de tractor de 65 de cai-putere, care nu mergea niciodată cu mai mult de 5-6 kilometri la oră atunci cînd tracta pontonul. Așa am ajuns să văd Delta aproape „la pas”. Timp de aproape un deceniu am trăit trecerea lină de la miezul verii la toamnă, cu toate etapele sale.

Primele schimbări începeau să apară de la jumătatea lui august. Nopțile, deja mai reci, erau un prim semn că vara e pe sfîrșite. Asta avea și un efect fericit – numărul țînțarilor începea să se reducă semnificativ de la primele nopți cu rouă. Erau apoi primele furtuni violente ca vara, dar cu ploi reci, de toamnă, aproape mereu două-trei zile la finele lui august – început de septembrie. Trecerea furtunilor era marcată de zile strălucitore, cu un cer perfect senin. Temperaturile erau însă deja mai scăzute, dusă fiind acum arșița verii.

În septembrie venea rîndul vegetației de sărătură să înflorească, spoind acele lungi depresiuni din spatele plajelor sălbatice în violet sau vișiniu. Venea apoi ziua de 15 septembrie, cu copii în uniforme mergînd spre școală, unii însoțiți de părinți sau de bunici, alții singuri sau cu prietenii, cu toții emoționați.

Era atunci și sezonul smochinelor, mai ales la Sfîntu Gheorghe, unde de mai multe ori am asistat la discuții domestice în contradictoriu în legătură cu soarta acestora (în general, bărbații insistînd că zahărul e scump și dăunător, așa încît decît gem – mai bine țuică). De obicei, femeile aveau ultimul cuvînt.

Septembrie e și luna plecării păsărilor călătoare, iar cerul e mereu plin cu toate speciile de păsări migratoare care se pregătesc de drum. Rămîn în urmă cei neadaptați, neputincioși (sau poate unii prea bine adaptați).

Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm, încet, de-a lungul țărmului, pe lîngă echipele de pescari ieșiți la vintire. După trei săptămîni de la plecarea din Sfîntu Gheorghe, imaginea bisericii și a vechiului sediu al Pescăriilor din Jurilovca ne păreau fabuloase, cum probabil părea Statuia Libertății celor care treceau oceanul acum o sută de ani.

Ajungerea la Jurilovca, de acolo îndărăt pe plajele de la Portița la Periboina și Edighiol, prin Golovița și Sinoe, însemnau deja toamna. Mulți ani am prins revenirea la orarul de iarnă pe drumul spre Jurilovca (atunci cînd încă avea loc la finele lui septembrie). Ziua era deja mult mai scurtă, banii mult mai puțini, iar cei rămași pe ponton eram doar cei din echipa de bază (în iulie-august, fiecare avea cîte unul-doi musafiri). Zilele de pauză datorită ploilor lungi de toamnă erau mai multe. Nopțile erau deja reci. Era momentul în care pontonierul aprindea „caldarina”, instalația care ne încălzea caloriferele din cabine. Începutul lui octombrie la Jurilovca avea, pe lîngă feeria culorilor de toamnă, și un parfum specific. Era mirosul blînd, prevestitor de iarnă, al lemnelor arse în sobe, al vegetației arse pe cîmpuri.

Era perioada culesului, nu doar pentru oameni. De multe ori, de pe șalupă, vedeam în zare, în zonele cu vii de pe marginea satelor, stolurile de grauri cum se roteau pînă identificau prada, cum se prăbușeau asupra cîte unei vii și în cîteva minute „culegeau” totul.

Aproape de jumătatea lui octombrie ne întorceam la Tulcea, trecînd îndărăt Razelmul. Urcam spre brațul Sfîntu Gheorghe de regulă pe canalul Dranov, cu speranța că vom găsi și noi niște pește „pentru acasă” de la pescarii de pe baltă. Ieșirea pe atît de familiarul braț Sfîntu Gheorghe și apoi drumul „la deal”, spre Tulcea, era acum altfel. Natura se colora în galben-verzui-roșiatic, iar malurile se umpleau de pescarii amatori, toți la corturi, aproape toți fugiți de acasă „cu băieții”. Nu o dată pe drumul de întoarcere spre Tulcea era și cîte o zi cu ploaie rece. Dar pescarii amatori erau acolo, de fiecare dată, zgribuliți, dar fericiți.

Urma jumătatea de zi petrecută în Tulcea, în așteptarea camionului care urma să ne ia probele, echipamentele și bagajele, zi în care totdeauna ieșeam pe faleză „la civilizație”, zi în care, negreșit, măcar unul dintre noi era oprit de cîte un puștan care ne oferea „o plimbare în Deltă, să vedem ce frumos e! Dacă nu veniți, habar nu aveți ce pierdeți”.

Toamna în Deltă a fost și rămîne un anotimp al extremelor. Au fost ani în care la jumătatea lui octombrie afară era cald și apa mării avea peste 20 de grade, nu ne grăbeam ca disperații și nici nu trăgeam la sorți cine trebuie să intre în apă după probe. Mi s-a întîmplat să revin în București foarte bronzat la jumătatea lui octombrie și să îmi dau seama că mulți mă studiau cu atenție (nici nu se punea pe atunci problema turismului transoceanic…). Și nu erau doar valurile de căldură. Am prins în noiembrie 1995, în sat la Sfîntu Gheorghe, ninsoare de o jumătate de metru și o furtună puternică, ce se produce o dată la zece ani. Am prins, cinci ani mai tîrziu, tot acolo, un noiembrie în care gerul a venit devreme, iar localnicii (care își plătiseră lemnele de foc din vară, dar acestea nu fuseseră încă aduse în sat cu vaporul) nu își primiseră încă lemnele.

S-a schimbat ceva în aceste trei decenii? Mi se pare că vara se lungește din ce în ce mai mult. La începutul lui septembrie în acest an au fost cu mult peste 30 de grade la Sfîntu Gheorghe, ceea ce nu se întîmpla pe vremuri. Apoi, trăim din ce în ce mai mult la extreme. Apele mici din octombrie al acestui an au fost, de fapt, foarte, foarte mici, începînd să crească spre valori acceptabile (tot mici, dar în linia mediilor deceniilor trecute) abia spre jumătatea lui noiembrie. Dacă acum 28 de ani trăiam la Sfîntu Gheorghe „furtuna de zece ani”, acum cîteva zile (19 noiembrie 2023) a fost înregistrată cea mai rea furtună din ultimul secol.

Brigăzile de pescari nu mai sînt ca pe vremuri. Mulți au plecat ori s-au apucat de altceva, din lipsa peștelui și a condițiilor. Cele mai multe bărci de lemn, la care de multe ori, în zilele cu vînt, localnicii înălțau vele, au intrat în istorie. Aproape nimeni nu mai merge prin Deltă cu 5-6 kilometri pe oră. Motoarele de zeci sau sute de cai-putere aleargă dintr-o parte în alta a Deltei, acoperind în cîteva ore ceea ce altădată traversam în multe zile. Au apărut peste tot pensiuni, hoteluri, restaurante, cînd pe vremuri în Sulina erau 28 de baruri și un singur restaurant („Marea Neagră“ – și acolo rar găseai ceva de mîncare), iar în Sfîntu Gheorghe nu exista decît eternul „La Sălcii”.

Ne-am schimbat însă și noi – cei care acum 30 de ani eram la începutul carierei, acum ne pregătim de toamna vieții. Sper să fie însă o vară prelungită.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie   GeoEcoMar și profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

drapel2 jpg
Simbol național batjocorit la Maramureș: tricolor din tablă zincată, murdar cu găinaț, la 71 de euro bucata
„Inovația” unui primar din Maramureș aruncă în derizoriu un simbol național esențial: drapelul României. Edilul din Salsig, Daniel Pop a cumpărat 100 de steaguri tricolore din tablă zincată, care încalcă Constituția și legea și, în plus, unele dintre ele sunt murdare cu găinaț.
electrocasnice care ne spioneaza jpg
Ce aparat din casă consumă enorm de multă energie. Folosește curent cât cinci mașini de spălat care funcționează simultan. Mulți români îl folosesc și de mai multe ori într-o zi
Într-o perioadă în care costurile cu energia electrică au crescut semnificativ, mai ales după majorările fiscale aplicate din ianuarie 2025, tot mai mulți români caută soluții pentru a-și reduce factura lunară.
31571865 1c90 4f4e 9512 323eff80dd8f w1597 n r1 s s jpg
Secretele celui mai performant sistem educațional din lume. Este mult mai performant decât școala românească și are elevi fericiți, fără teme acasă
Sistemul educațional finlandez este considerat cel mai bun din lume. Total diferite de sistemul educațional românesc.
Cum sa slabesti 10 kg  inainte de venirea verii  Sursa foto Pixabay weight loss 7705107 1280 jpg
Cum să slăbești 3 kilograme în 5 zile cu o băutură simplă, făcută în casă. Te va costa doar un leu prepararea acesteia
Dacă ești în căutarea unei metode naturale și accesibile pentru a pierde câteva kilograme în plus într-un timp scurt, s-ar putea să fii surprins să afli că secretul stă într-o plantă banală pe care o găsești în orice piață: pătrunjelul.
tik tok  jpg
Viitorul pe repede-înainte. TikTok schimbă felul în care tinerii se raportează la muncă
Pentru 7 din 10 tineri români cu vârste între 18 și 25 de ani, TikTok rămâne platforma preferată. Doar 37% au cont pe LinkedIn. Într-o economie care se bazează pe contribuții și continuitate, lipsa conectării la piața muncii devine o vulnerabilitate de sistem?
Fotografie a Zsofiei Torma   Foto Arhivele judetului Hunedoara  Sursa Laura Coltofeanu1 jpg
Jurnalul tulburător al Zsófiei Torma, prima femeie arheolog din Europa. A deschis porțile către civilizația neolitică
Zsófia Torma a fost una dintre primele femei arheolog din Europa și cea care a descoperit așezarea preistorică de la Turdaș. Recunoașterea i-a venit însă târziu. Jurnalul ei, scris spre finalul vieții, arată drama unei intelectuale marginalizate, și dezamăgite de o lume care o ignorase.
Cardiologul David Sabgir din Ohio fondatorul mișcării „Walk with a Doc” Colaj DMS
5 obiceiuri simple recomandate de cardiolog pentru o inimă sănătoasă vara aceasta. Începe acum și simte diferența
Descoperă 5 obiceiuri simple de vară, recomandate de un cardiolog, pentru a-ți menține inima sănătoasă și plină de energie.
image png
Frunza banală care te scapă pentru totdeauna de purici. E gratis și o găsești peste tot
În lupta cu puricii, natura oferă uneori cele mai eficiente soluții, la îndemână și fără efecte secundare.
Bombardamente Fâșia Gaza FOTO Shutterstock jpg
Piloții IDF au bombardat Gaza cu bombele și rachetele neutilizate în misiunile împotriva Iranului
Avioanele de război israeliene care au participat la misiuni împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile au lansat asupra Fâșiei Gaza bombele și rachetele neutilizate, dezvăluie The Telegraph.