Despre automatismele minții umane și responsabilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 1021 din 2 noiembrie – 8 noiembrie 2023
image

Tema este una extrem de complexă și complicată, analizabilă în tratate întregi de psihologie și științe cognitive. Într-un spațiu restrîns, voi încerca totuși să fac o sinteză într-un limbaj cît mai accesibil, în context cultural, care să susțină o concluzie cît mai clară și să stimuleze noi gînduri și acțiuni practice, chiar dacă pe alocuri se pierd unele nuanțe. 

Din științele cognitive și psihologie știm că mintea umană este un agregat de prelucrări informaționale conștiente și inconștiente, iar cea mai mare parte a minții umane este și/sau funcționează inconștient. Prelucrările informaționale se referă la transformarea unui conținut mintal (input) în alt conținut mintal (output), pe baza unor reguli. Output-ul poate să fie cognitiv (ex. activarea unor concepte), comportamental (precedat de conținuturi ca tendințe cognitiv-comportamentale), subiectiv-emoțional (ex. tristețe) și psihobiologic (ex. activare psihofiziologică), cu relații complexe între aceste aspecte ale output-ului, mai ales sub aspectul că trăirile subiectiv-emoționale vin la pachet cu cele psihobiologice și sînt mediate de componentele cognitiv-comportamentale. Simplu spus, un fenomen psihologic este conștient  dacă are un dublaj simbolic/lingvistic, cel puțin în termenii prezenței sau absenței sale, altfel este considerat inconștient.

Analizele teoretico-experimentale din psihologie și științele cognitive ne spun că în funcție de relaționarea acestor trei componente – input/regulă/output – și de caracterul lor conștient sau inconștient avem în teorie 8 tipuri posibile de prelucrări mintale. Prelucrările conștiente se referă la acele prelucrări în care (1) toate trei componentele sînt conștiente (ex. utilizarea unei teoreme), caz în care sînt și intenționate, sau (2) la situația în care input-ul și output-ul sînt conștiente, dar regula nu, caz în care vorbim despre prelucrări conștiente automate (neintenționate) (ex. diverse asocieri între concepte); prin practică, prelucrările conștiente se pot automatiza, funcționînd inconștient (inconștient funcțional, ca în cazul deprinderilor, cum ar fi condusul autoturismului). Prelucrările inconștiente sînt automate (neintenționate) și se referă la situația în care: (3) input-ul, regula și output-ul sînt inconștiente (ex. percepția subliminală/implicită); (4) input-ul și regula sînt inconștiente, dar output-ul este conștient (ex. etapele primare ale percepției explicite); și (5) input-ul este conștient, dar regula și output-ul sînt inconștiente (ex. fenomenul de „priming”, cînd conceptul explicit de „doctor” amorsează implicit conceptul de „boală)”; acestea formează un inconștient structural, care nu este accesibil decît prin teorii/cercetări științifice. Inconștientul nu este așadar unul pulsional, psihanalitic, ci unul informațional. Situațiile (6, 7, 8) în care regula este conștientă, dar input-ul sau output-ul sînt inconștiente sînt posibile teoretic, dar neidentificabile și încadrate clar în funcționarea minții umane pînă acum.

Responsabilitatea pentru răspunsurile proprii este strîns legată de liberul-arbitru, în ideea că omul poate alege liber, adică intenționat, între diverse opțiuni. Această alegere intenționată atrage responsabilitatea personală pentru alegere și consecințele alegerii. Cînd vorbim de răspunsuri, accentul este pe cele comportamentale, deoarece acestea schimbă lumea și astfel îi afectează și pe ceilalți, dar nu se ignoră în analiză nici răspunsurile subiectiv-emoționale, cognitive sau psihobiologice. 

În ultimii ani, cercetările științifice au pus sub semnul întrebării faptul că omul poate face alegeri libere, intenționate, iar acest lucru aduce imediat în discuție responsabilitatea umană. Într-adevăr, mai multe cercetări de psihologie experimentală au arătat, spre exemplu, că intenția de a face un comportament apare simultan sau chiar după declanșarea mecanismelor neurobiologice din creier pentru realizarea acelui comportament. Așadar, deși fenomenologic avem impresia că intenția precedă și determină comportamentul, mecanismul psihologic subiacent arată că intenția nu cauzează comportamentul, ci cel mult îl semnalează la nivel conștient. Dar dacă omul nu face alegeri libere, intenționate, mai este el responsabil pentru răspunsurile proprii și consecințele acestora? 

În cazul prelucrărilor conștiente de informație, omul nu alege liber o anumită opțiune, dar poate inhiba psihologic anumite prelucrări conștiente de informație, iar ceea ce rămîne pare fenomenologic opțiunea proprie (alegerea liberă). Sîntem pregătiți să inhibăm cel mai bine comportamentul, avînd probleme mai mari în a inhiba cogniții (ex. uneori apare efectul contraintenționat descris de psihologul Daniel Wegner, cînd dacă îți propui să nu te gîndești la „ursul alb”, îți vine mereu în minte) și trăiri subiectiv-emoționale / răspunsuri psihobiologice (ex. uneori supresia emoțiilor le poate amplifica). Probabil că această abilitate are și o explicație evoluționistă, în contextul în care răspunsul comportamental este mai relevant pentru întregul grup decît gîndurile, trăirile subiective sau răspunsurile psihobiologice proprii. În acest context, omul rămîne responsabil pentru opțiunea pe care nu a inhibat-o. Psihoterapia validată științific (ex. cognitiv-comportamentală) ne poate ajuta să folosim mai bine inhibiția cognitivă și/sau să o completăm cu tehnici eficiente de schimbare a răspunsurilor (ex. activare comportamentală, restructurare cognitivă și acceptare, relaxare și inhibiție reciprocă).

În cazul prelucrărilor inconștiente de informației, lucrurile sînt mai complicate. Omul poate controla, prin inhibiție psihologică, doar exprimarea completă a output-ului – de la tendințe subiective-cognitive-comportamentale-psihobiologice la exprimări propriu-zise ale acestor răspunsuri –, prin raportare la contextul în care acesta apare, și asta mai ales dacă este detectat în faze incipiente (tendințe). Și aici, output-ul comportamental este mai ușor de controlat prin inhibiție psihologică decît celelalte răspunsuri.

În concluzie și într-un limbaj mai simplu, contextul în care ne aflăm declanșează automat o avalanșă de prelucrări informaționale conștiente (unde fenomenologic apare, simultan sau ulterior, și intenția declanșării lor) și inconștiente. Aceste legături între context-prelucrări informaționale se formează în cadrul educației și socializării (ex. ce faci și ce nu faci în anumite contexte). Așadar, este și responsabilitatea societății să ofere educație/socializare adecvată individului. Tot prin educație și socializare sîntem învățați ce contexte să alegem și pe care să le evităm. Și aici este și responsabilitatea societății să ofere educație/socializare adecvată individului. Odată declanșate aceste prelucrări informaționale sau răspunsurile lor la interfața cu lumea fizică, pot fi în principiu controlate, prin inhibiție psihologică, mai ales cele comportamentale, mai greu cele subiectiv-emoționale, cognitive și psihobiologice. Lipsa controlului arată fie capacitate scăzută de inhibiție psihologică, fie lipsa valorilor care să o angajeze, în final însă, ambele situații, noi fiind responsabili, ca indivizi, de răspunsurile noastre și de consecințele lor. Așa cum spuneam mai sus, psihoterapia validată științific (ex. cognitiv-comportamentală) ne poate ajuta să folosim mai bine inhibiția cognitivă și/sau să o completăm cu tehnici eficiente de schimbare a răspunsurilor, crescîndu-ne astfel și responsabilitatea pentru acțiunile proprii și consecințele acestora.

Profesor univ. dr. Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, președintele Asociației Psihologilor din România, membru corespondent al Academiei Române și membru al Academia Europaea.

Foto: wikimedia commons

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.