Despre automatismele minții umane și responsabilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 1021 din 2 noiembrie – 8 noiembrie 2023
image

Tema este una extrem de complexă și complicată, analizabilă în tratate întregi de psihologie și științe cognitive. Într-un spațiu restrîns, voi încerca totuși să fac o sinteză într-un limbaj cît mai accesibil, în context cultural, care să susțină o concluzie cît mai clară și să stimuleze noi gînduri și acțiuni practice, chiar dacă pe alocuri se pierd unele nuanțe. 

Din științele cognitive și psihologie știm că mintea umană este un agregat de prelucrări informaționale conștiente și inconștiente, iar cea mai mare parte a minții umane este și/sau funcționează inconștient. Prelucrările informaționale se referă la transformarea unui conținut mintal (input) în alt conținut mintal (output), pe baza unor reguli. Output-ul poate să fie cognitiv (ex. activarea unor concepte), comportamental (precedat de conținuturi ca tendințe cognitiv-comportamentale), subiectiv-emoțional (ex. tristețe) și psihobiologic (ex. activare psihofiziologică), cu relații complexe între aceste aspecte ale output-ului, mai ales sub aspectul că trăirile subiectiv-emoționale vin la pachet cu cele psihobiologice și sînt mediate de componentele cognitiv-comportamentale. Simplu spus, un fenomen psihologic este conștient  dacă are un dublaj simbolic/lingvistic, cel puțin în termenii prezenței sau absenței sale, altfel este considerat inconștient.

Analizele teoretico-experimentale din psihologie și științele cognitive ne spun că în funcție de relaționarea acestor trei componente – input/regulă/output – și de caracterul lor conștient sau inconștient avem în teorie 8 tipuri posibile de prelucrări mintale. Prelucrările conștiente se referă la acele prelucrări în care (1) toate trei componentele sînt conștiente (ex. utilizarea unei teoreme), caz în care sînt și intenționate, sau (2) la situația în care input-ul și output-ul sînt conștiente, dar regula nu, caz în care vorbim despre prelucrări conștiente automate (neintenționate) (ex. diverse asocieri între concepte); prin practică, prelucrările conștiente se pot automatiza, funcționînd inconștient (inconștient funcțional, ca în cazul deprinderilor, cum ar fi condusul autoturismului). Prelucrările inconștiente sînt automate (neintenționate) și se referă la situația în care: (3) input-ul, regula și output-ul sînt inconștiente (ex. percepția subliminală/implicită); (4) input-ul și regula sînt inconștiente, dar output-ul este conștient (ex. etapele primare ale percepției explicite); și (5) input-ul este conștient, dar regula și output-ul sînt inconștiente (ex. fenomenul de „priming”, cînd conceptul explicit de „doctor” amorsează implicit conceptul de „boală)”; acestea formează un inconștient structural, care nu este accesibil decît prin teorii/cercetări științifice. Inconștientul nu este așadar unul pulsional, psihanalitic, ci unul informațional. Situațiile (6, 7, 8) în care regula este conștientă, dar input-ul sau output-ul sînt inconștiente sînt posibile teoretic, dar neidentificabile și încadrate clar în funcționarea minții umane pînă acum.

Responsabilitatea pentru răspunsurile proprii este strîns legată de liberul-arbitru, în ideea că omul poate alege liber, adică intenționat, între diverse opțiuni. Această alegere intenționată atrage responsabilitatea personală pentru alegere și consecințele alegerii. Cînd vorbim de răspunsuri, accentul este pe cele comportamentale, deoarece acestea schimbă lumea și astfel îi afectează și pe ceilalți, dar nu se ignoră în analiză nici răspunsurile subiectiv-emoționale, cognitive sau psihobiologice. 

În ultimii ani, cercetările științifice au pus sub semnul întrebării faptul că omul poate face alegeri libere, intenționate, iar acest lucru aduce imediat în discuție responsabilitatea umană. Într-adevăr, mai multe cercetări de psihologie experimentală au arătat, spre exemplu, că intenția de a face un comportament apare simultan sau chiar după declanșarea mecanismelor neurobiologice din creier pentru realizarea acelui comportament. Așadar, deși fenomenologic avem impresia că intenția precedă și determină comportamentul, mecanismul psihologic subiacent arată că intenția nu cauzează comportamentul, ci cel mult îl semnalează la nivel conștient. Dar dacă omul nu face alegeri libere, intenționate, mai este el responsabil pentru răspunsurile proprii și consecințele acestora? 

În cazul prelucrărilor conștiente de informație, omul nu alege liber o anumită opțiune, dar poate inhiba psihologic anumite prelucrări conștiente de informație, iar ceea ce rămîne pare fenomenologic opțiunea proprie (alegerea liberă). Sîntem pregătiți să inhibăm cel mai bine comportamentul, avînd probleme mai mari în a inhiba cogniții (ex. uneori apare efectul contraintenționat descris de psihologul Daniel Wegner, cînd dacă îți propui să nu te gîndești la „ursul alb”, îți vine mereu în minte) și trăiri subiectiv-emoționale / răspunsuri psihobiologice (ex. uneori supresia emoțiilor le poate amplifica). Probabil că această abilitate are și o explicație evoluționistă, în contextul în care răspunsul comportamental este mai relevant pentru întregul grup decît gîndurile, trăirile subiective sau răspunsurile psihobiologice proprii. În acest context, omul rămîne responsabil pentru opțiunea pe care nu a inhibat-o. Psihoterapia validată științific (ex. cognitiv-comportamentală) ne poate ajuta să folosim mai bine inhibiția cognitivă și/sau să o completăm cu tehnici eficiente de schimbare a răspunsurilor (ex. activare comportamentală, restructurare cognitivă și acceptare, relaxare și inhibiție reciprocă).

În cazul prelucrărilor inconștiente de informației, lucrurile sînt mai complicate. Omul poate controla, prin inhibiție psihologică, doar exprimarea completă a output-ului – de la tendințe subiective-cognitive-comportamentale-psihobiologice la exprimări propriu-zise ale acestor răspunsuri –, prin raportare la contextul în care acesta apare, și asta mai ales dacă este detectat în faze incipiente (tendințe). Și aici, output-ul comportamental este mai ușor de controlat prin inhibiție psihologică decît celelalte răspunsuri.

În concluzie și într-un limbaj mai simplu, contextul în care ne aflăm declanșează automat o avalanșă de prelucrări informaționale conștiente (unde fenomenologic apare, simultan sau ulterior, și intenția declanșării lor) și inconștiente. Aceste legături între context-prelucrări informaționale se formează în cadrul educației și socializării (ex. ce faci și ce nu faci în anumite contexte). Așadar, este și responsabilitatea societății să ofere educație/socializare adecvată individului. Tot prin educație și socializare sîntem învățați ce contexte să alegem și pe care să le evităm. Și aici este și responsabilitatea societății să ofere educație/socializare adecvată individului. Odată declanșate aceste prelucrări informaționale sau răspunsurile lor la interfața cu lumea fizică, pot fi în principiu controlate, prin inhibiție psihologică, mai ales cele comportamentale, mai greu cele subiectiv-emoționale, cognitive și psihobiologice. Lipsa controlului arată fie capacitate scăzută de inhibiție psihologică, fie lipsa valorilor care să o angajeze, în final însă, ambele situații, noi fiind responsabili, ca indivizi, de răspunsurile noastre și de consecințele lor. Așa cum spuneam mai sus, psihoterapia validată științific (ex. cognitiv-comportamentală) ne poate ajuta să folosim mai bine inhibiția cognitivă și/sau să o completăm cu tehnici eficiente de schimbare a răspunsurilor, crescîndu-ne astfel și responsabilitatea pentru acțiunile proprii și consecințele acestora.

Profesor univ. dr. Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, președintele Asociației Psihologilor din România, membru corespondent al Academiei Române și membru al Academia Europaea.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

romani italia webp
Șoc în Italia. Adolescenți români cu cetățenie italiană au terorizat metroul din Milano
Adolescenți români cu cetățenie italiană se află în centrul unui scandal în celebra metropolă Milano. Autoritățile italiene au făcut 50 de arestări în această zonă, destructurând o bandă de infractori italieni, minori și adulți organizați în bande, care luaseră „în stăpânire” metroul și zona din jur
Conferinta de presa sustinuta de primarul capitalei, Nicusor Dan, la sediul PMB, in Bucuresti, 31 ianuarie 2025  Foto Inquam Photos Octav Ganea (4) jpg
Scandal în ședința CGMB. Bugetul Capitalei, adoptat la a doua încercare
Bugetul Capitalei a fost introdus din nou pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General de joi, 3 aprilie, după ce a fost retras la finalul lunii martie de către primarul Capitalei.
Supa, Shutterstock jpg
Supa pe care o mănâncă în fiecare zi cea mai longevivă familie din lume. Este varianta perfectă pentru un prânz sănătos
Supa este o alegere culinară delicioasă, dar ce-ai spune dacă ai afla că un preparat de acest tip face parte din meniul zilnic al celei mai longevive familii din lume? Rețeta este simplă și conține ingrediente sănătoase!
Consiliul Național al PNL pentru validarea lui Crin Antonescu în rolul de candidat al alianței PSD-PNL-UDMR-Minorități la alegerile prezidențiale din mai 2025, desfășurat la Palatul Parlamentului, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Crin Antonescu, despre relația cu SUA: „Nu înțeleg de ce trebuie să facem eforturi speciale, să avem emisari”
Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, a precizat că România reprezintă încă o incertitudine pentru investitori, parteneri și agenții de rating.
horoscop octombrie jpg
Horoscop vineri, 4 aprilie. Un nativ ar trebui să apeleze la cei din jur pentru a-și controla impulsurile
Lorina, astrologul Click! vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru ziua de vineri, 4 aprilie.
banner delia jpg
Avertismentul dresorului Mihai Nae, după ce Delia era să fie sfâșiată de câini în parc: „Unde-i lege nu-i tocmeală!” Cum ne salvăm viața?
Avertismentul dresorului de câini Mihai Nae, după spaima trasă de Delia în parc: „Unde-i lege nu-i tocmeală!
image png
Ambasada SUA la Bucureşti transmite că 2% din PIB pentru apărare nu mai e suficient. „Pacea nu este gratuită”
Ambasada SUA la Bucureşti a transmis, joi, un mesaj în care subliniază că alocarea a 2% din PIB pentru apărare nu mai este suficientă, iar aliaţii NATO ”vor trebui să cheltuiască un procent mult mai mare din PIB pentru a răspunde nevoilor unui viitor sigur şi securizat”.
Capture PNG
Sebastian Popescu, dat afară din emisiunea lui Rifai după discuții tensionante: „Sunteți extraordinar de obraznic”
Denise Rifai i-a acordat „cartonaș roșu” candidatului la prezidențiale Sebastian Constantin Popescu și a oprit emisiunea, pentru prima dată, în urma unei discuții tensionante dintre cei doi.
turista america piata in romania webp
Surpriza uriașă de care a avut parte o turistă din America după ce a făcut cumpărături într-o piață din România: „De ce a durat 10 săptămâni ca vânzătoarea să...”
O turistă din America a vizitat o piață din România și și-a împărtășit experiența pe rețelele de socializare. Femeia a avut parte de o surpriză de proporții atunci când a ajuns la tarabă.