Despre recunoștință ca virtute socială

Radu USZKAI
Publicat în Dilema Veche nr. 1023 din 16 noiembrie – 22 noiembrie 2023
image

Mi-am trăit aproape jumătate din viață, ultimii 17 ani pentru a fi mai precis, în București. Venind din Brașov (deci nu chiar din Cluj sau Timișoara), sînt mai multe lucruri care mi-au provocat un relativ șoc cultural, de la modul de-a dreptul haotic în care oamenii trec uneori strada (o mai fi oare vreun oraș în Europa unde atît de mulți părinți trec strada pe roșu în fugă cu un cărucior după ei?) la forme mai degrabă bizare de salut (de ce ai zice „bună”, cînd niște simple „salut” și „servus” îți sînt la îndemînă?). Puține lucruri m-au frapat însă la început mai mult, și chiar continuă să o facă în prezent, decît reticența uzuală a locuitorilor din București de a spune „mulțumesc” ori de a răspunde la recunoștința altuia printr-un simplu „cu plăcere”. La o primă vedere, nu e nimic straniu la mijloc, ci pur și simplu ceva endemic traiului într-un oraș mare: cînd casierul sau casiera de la supermarket-ul de la colțul străzii interacționează cu mii de oameni zilnic, îi este mai greu să accepte ori să replice în vreun fel la recunoștința unui client. Orașele mai mari sînt pur și simplu mai birocratice, mai reci, mai impersonale, și poate că nu e nimic în neregulă cu asta.

Cînd avem o datorie morală de a fi recunoscători?

Poate pentru că este cea mai calmă dintre pasiuni, așa cum îi spunea Hume, recunoștința a suscitat un interes mai mic în istoria reflecției filosofice decît ura, furia sau curajul. Departe de mine gîndul de a spune că este doar o notă de subsol dacă ne gîndim la cîțiva dintre filosofii care au avut ceva de zis pe această temă (de la Cicero, Seneca sau Marcus Aurelius în Antichitate la Hobbes, Adam Smith sau Kant mai aproape de zilele noastre), însă nici în cazul lor, poate cu excepția stoicilor, recunoștința nu a făcut parte din centrul preocupării lor filosofice. Cu toate acestea, nu este dificil să încropim un scurt ghid de utilizare a recunoștinței punînd în centru următoarea întrebare: cînd avem o datorie morală de a fi recunoscători?

Într-un articol recent, filosoful Tony Manela schița tocmai un asemenea ghid, aducînd în discuție cîteva condiții importante pe baza cărora putem vorbi despre această datorie. În primul rînd, persoana către care recunoștința noastră ar trebui să se îndrepte trebuie să fie un agent moral, adică să fie cineva sau ceva capabil să ia decizii morale și să facă distincția dintre bine și rău. Metaforic vorbind, putem să ne simțim recunoscători pentru că afară este o vreme frumoasă, ori că pisica noastră nu ne-a trezit la ora 5 dimineața pentru că voia un pliculeț, însă fenomenele meteo sau dorințele companionilor noștri non-umani sînt în afara unei categorii de acțiuni pe care le putem cataloga drept intenționale. În al doilea rînd, acțiunea intențională pe care un agent moral o face și care ne produce un beneficiu ar trebui să cadă sub incidența supererogației. Cu alte cuvinte, trebuie să fim recunoscători altora nu atunci cînd aceștia își fac simpla datorie, ci atunci cînd acțiunile lor merg dincolo de datorie și acestea presupun un anumit tip de cost (timp, bani ori un sacrificiu emoțional) în a fi duse la bun sfîrșit. Nu în ultimul rînd, beneficiul pe care acțiunea ni-l produce trebuie să fie unul real și dorit de noi. 

Sigur, tuturor acestor condiții li se pot pune niște semne de bemol. Uneori, cineva (sau ceva, cum ar fi un context politic dificil) îți poate oferi un imbold de a-ți dezvolta niște virtuți morale (de exemplu, curajul) pe care altfel nu le-ai fi dezvoltat. Alteori, cineva are o datorie să facă ceva, însă condițiile în care persoana respectivă muncește (un mediu de lucru toxic, sarcini repetitive etc.) fac îndeplinirea acesteia mai dificilă. Poate tocmai de aceea, de fapt, ar trebui să înțelegem datoria de a fi recunoscători nu doar în termeni cromatici de tipul alb și negru, ci și în nuanțe de gri, pe un spectru. Poți fi mai mult sau mai puțin recunoscător față de cineva, însă este de netăgăduit că unele dintre beneficiile pe care ceilalți ni le aduc creează o asemenea obligație în noi.

Psihologia morală a recunoștinței: cui prodest?

Cînd rostești numele lui Hobbes în preajma unor persoane care se ocupă de filosofie, mintea lor va zbura, invariabil, la celebra butadă despre cum, în anumite condiții, viața oamenilor este condamnată să fie sărăcăcioasă, brutală și scurtă. Poate că tocmai de aceea este ciudat că, printre legile naturii (adică niște reguli generale ale interacțiunilor umane pe care le descoperim cu uzul rațiunii), Hobbes includea și recunoștința. Cercetări recente i-au dat însă dreptate atît lui, cît și altui mare „părinte fondator” al liberalismului european, Adam Smith, care vedea în recunoștință una dintre emoțiile noastre sociale de bază. De pildă, cercetătorii din psihologia morală văd în recunoștință una dintre pietrele de temelie ale vieții noastre într-o comunitate. Aceasta funcționează nu doar ca un barometru moral, ci ne și stimulează să acționăm pozitiv la adresa altora și ne consolidează viața morală, încurajîndu-ne să le mulțumim celor care ne-au ajutat. Arhitectura socială a unei comunități în care recunoștința e văzută ca o așteptare rezonabilă reprezintă un sistem social virtuos, care promovează sociabilitatea pe scară largă și ne ajută, colectiv, să ne atingem scopurile individuale. Recunoștința, așadar, nu este doar o potențială datorie morală, ci și o genuină virtute socială. Poate că un București în care am spune mai des „mulțumesc” și „cu plăcere” n-ar fi unul în care toate problemele presante s-ar rezolva ca prin minune, dar ar fi un prim pas necesar în recunoașterea alterității celuilalt și beneficiilor pe care ni le aducem, constant, unii altora.

Radu Uszkai este asistent universitar în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane, ASE București și membru al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

bani ajutor de deces pensie stare de urgenta jpeg
Peste 400.000 de pensii prevăzute de legi speciale au fost încasate în luna noiembrie
413.752 de persoane au încasat, în noiembrie, pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
lovitura parta jpg
Lovitura Parta, cea mai ucigătoare tactică de luptă, care i-a năucit inclusiv pe romani. Cum se executa
De-a lungul istoriei, diferite civilizații au inovat strategii militare pentru a domina câmpurile de luptă. Una dintre cele mai temute și devastatoare tactici din Antichitate a fost Lovitura Partă,
receptie hotel
Federația Ospitalității cere înființarea unui Minister al Turismului ȋn viitorul Guvern
Industria ospitalității a înregistrat cea mai rapidă revenire post-pandemie, reprezentând în acest an aproximativ 6% din PIB, ȋn creștere față de 2023, când a avut o cotă de 5,4%.
Metoda japoneza de slabit  Iti ia doar 10 minute pe zi  Sursa foto  shutterstock 1807805059 jpg
Ce este dieta DASH, cea mai căutată în anul 2024
În 2024, dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) a devenit una dintre cele mai populare opțiuni pentru persoanele care doresc să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară și să adopte un stil de viață mai echilibrat.
armata legea martiala coreea de sud profimedia jpg
Coreea de Nord îl califică drept „dictator fascist” pe preşedintele sud-coreean, după încercarea sa de a impune legea marţială
Presa din Coreea de Nord, condusă de Kim Jong Un, considerat el însuşi un dictator de comunitatea internațională, afirmă despre preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol că încearcă să impună o „dictatură fascistă”.
Beyonce, Jay Z  foto   Shutterstock jpg
Prefera adolescentele înainte de Beyoncé. Soțul cântăreței, acuzat de violul unei fete de 13 ani!
Pe vremea când încă nu forma un cuplu cu Beyoncé, Jay-Z avea iubite pe bandă rulantă. Câteva dintre ele minore...
Braiconf Foto facebook
Cel mai mare producător român de cămăşi bărbătești lansează o colecție pentru femei și deschide un magazin online
Cel mai mare producător de cămăşi bărbătești din România, care a închis majoritatea magazinelor fizice în urmă cu patru ani, a anunțat deschiderea unui magazin online și lansarea unei colecții de cămăși pentru femei.
Charalambous jpg
FCSB, ca mielul la tăiere în Germania? Probleme mari de lot pentru campioana României
FCSB merge în Germania pentru meciul de mâine, din Liga Europa, cu Hoffenheim, având mari probleme de lot.
La începutul lunii august banca centrală a anunţat că menţine prognoza pentru inflaţia la final de an, de 3,2% în acest an şi 3% în 2013
Inflația în România a urcat la 5,11% în noiembrie 2024, iar BNR estimează o scădere treptată până în 2025
Inflația în România a urcat la 5,11% în noiembrie 2024, cea mai mare valoare din acest an, pe fondul scumpirii alimentelor, produselor nealimentare și serviciilor.