Ceea ce nu poate reda o fotografie

Publicat în Dilema Veche nr. 1024 din 23 noiembrie – 29 noiembrie 2023
Aurora Cornu și Marin Preda
Aurora Cornu și Marin Preda

Aurora Cornu, una dintre puținele poete pe care le-a dat experimentul Școlii de Literatură din anii ’50, spunea la un moment dat. într-un interviu, că „oamenii se fac în pat, nu la masa de scris”, că există viață și poveste, că există scriitori fabricați „de o mașină de scris” și dincolo de asta sînt oameni, că există multe istorii inenarabile și mitologii personale pe care nici scriitorii nu le scriu. Că poveștile scrise călătoresc în timp, dar că timpurile și oamenii lor sînt datați într-un fel sau altul, iar din practicile mărunte și lumile în care unii au existat cîndva nu rămîne decît o arhivă despre care se poate fabula, dar pe care o recunosc puțini, de fapt. Cu atît mai mult, arhivele personale a ceea ce au trăit cîndva oamenii sînt greu de citit azi, tocmai pentru că azi ele nu mai pot să spună prea multe, și asta nu pentru că sînt anodine, ci pentru că ne lipsesc nouă referințele acelor vremuri, ceea ce e și firesc. Ce ne mai zic nouă cuvintele și articolele din gazetăria anilor ’60-’70? De cîți ani e nevoie oare ca să se schimbe complet o lume? De cît de multă distanță e nevoie pentru uitare? 

Răsfoiesc pagini de presă destinată femeilor din anii ’60 care găzduiesc rubrici dedicate sfaturilor gospodărești și, mai mult, chiar un calendar cu sarcini „de specialitate”: dacă în ianuarie se recomandă fabricarea de săpun de rufe și de corp din jumări, în martie „se împletesc ciorapi de bumbac, costume de baie și pantofi cu tălpi de sfoară pentru concediul de vară” (Almanahul Femeii, 1971), în mai se pune arpagic, iar în august bulion, și tot așa. Și totuși, ce a mai rămas din trecutul ăsta și cîți oameni îl mai recunosc?... Cine mai poate reconstitui imaginea ferestrelor în jurul cărora se puneau burleți din bumbac sau benzi de cauciuc impermeabile pentru împiedicarea frigului? Cum ar mai părea astăzi o rubrică cu sfaturi pentru întreținerea gospodăriei? Și cît de mult s-au extins limitele supraviețuirii? Cît de ușor plătim azi pentru ea și cît de mult s-au schimbat tehnicile noastre de a măsura viața?

Oricum, rămîn emblematice poveștile nereproductibile despre lucruri pe care oamenii puteau să le trăiască într-un moment și care astăzi n-ar mai putea fi citite decît ca bucăți de ficțiune. 

Curios lucru e că azi pare de neimaginat să trăiești o legătură în afara spațiului digital. Cum ar fi sunat acum cîteva decade prezentul nostru: relații consumate pe chat-uri și prin emoticoane? Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?

În urma unei documentări arhivistice, descopăr o discuție despre Marin Preda în care se spune că după despărțirea de Aurora Cornu se îndrăgostise de o tînără funcționară, care n-avea nimic prevestitor din punct de vedere literar, dar asta nici nu contează; exista acea femeie pe care Preda o iubise mult și, mai mult, a existat acea poveste de amor intensă care s-a purtat dincolo de pereții budoarului, căci Preda nu era grafoman doar profesional, Preda scria enorm, cumva ducea la alt nivel metafora trăitului prin scris. Așa se face că Petruța, pe care o copleșise cu un morman de scrisori și cu un fel straniu-livresc de a curta pe cineva, ajunge la un moment dat să eșueze în mrejele unui pretins „văr”, cu nume predestinat: Parpale. Era o vorbă celebră în cercul boemiei literare de la sfîrșitul anilor ’60-’70: „Parpale ți-a trebuit, Parpale ai avut”, pentru că asta a fost fraza de dinaintea frazei cu care Preda pusese capăt aventurii sale cu Petruța, surprinsă în mijlocul unui act de infidelitate. Și totuși, abia memorabil e nu ce zice, ci ceea ce face scriitorul. Căci despărțirile atunci puteau fi mai mult decît cuvinte și revendicări triviale. Cum ar fi azi să ceri înapoi un manuscris sau o cutie cu scrisori care a însemnat totul sau, altfel zis, cum e să-i iei cuiva amintirile vii și să le arzi în focul din sobă sub privirile vinovate ale celuilalt? Cîtă concretețe putea avea atunci anularea unei istorii personale, a unei povești „compromițătoare” și de cît de puține verbe era nevoie pentru a încheia ceva și a porni pe urmele a altceva? 

Fără să fac apologia prezentului, dar răsfoind istoriile unora, ascultîndu-i pe alții, mi se pare că unii oameni chiar vin de departe, sînt vechi, au fost demult, au împărțit istorii lungi, dar e și multă porozitate în ceea ce îi leagă de trecut, din care nu mai rămîn decît mici frînturi. Poate așa e timpul, se măsoară în povești și lucruri care ajung inevitabil să înceteze a mai fi, și poate așa e și cu trecerea timpului, e ca o despărțire pripită, în care rămîn multe cuvinte nespuse și multe lucruri uitate.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

aeroport foto pixabay jpg
Pățania unei românce care și-a luat bilete de avion de la o companie aeriană rusească
Presiunile și sancțiunile asupra Rusiei, țară care a invadat Ucraina și a provocat un război la granița cu România, fac și victime colaterale. Iar printre cei care sunt afectați se numără și cetățeni români.
Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.
image png
Puterea uimitoare a cojilor de ouă. Un îngrășământ natural care îți va transforma grădina într-un paradis
De câte ori ai aruncat coji de ouă la gunoi fără să te gândești cât de utile sunt pentru grădină? Acestea reprezintă un îngrășământ natural incredibil de eficient, care întărește plantele, îmbunătățește solul și respinge dăunătorii.
seminte chia jpg
De ce tot mai mulți oameni au ajuns să consume semințe de chia cu lămâie. Ce beneficii are acest amestec
Poate că deja mulți dintre noi am auzit despre cât de benefice pentru sănătate sunt semințele de chia. Iar de-a lungul lumii, tot mai mulți oameni combină aceste semințe cu lămâie, pentru a se bucura de efectele pozitive pe care acest amestec le poate avea asupra organismului.
Sealandafterfire2 jpg
Singura țară din Europa cu un singur locuitor. Are doar 550 metri pătrați
Sealand, cunoscută oficial ca Principatul Sealand, este considerată cea mai mică țară din lume, situată pe o platformă marină abandonată din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la aproximativ 12 kilometri de coasta Suffolk din Marea Nordului.
Condimentele și ierburile sunt extrem de benefice pentru sănătate Colaj DMS
Șapte condimente care reduc inflamațiile și îmbunătățesc digestia. Alimentul cu cel mai ridicat conținut de fier în doze reduse
Nutriția devine un subiect din ce în ce mai important în societate, pe măsură ce crește conștientizarea impactului pe care îl pot avea anumite deficiențe alimentare asupra sănătății.
image png
Cum să ascuți foarfecele cu ajutorul foliei de aluminiu? Un truc simplu care te ajută să economisești timp și bani!
Ați încercat vreodată să tăiați ceva cu foarfece contondente? Este frustrant, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să feliezi o roșie cu un cuțit de jucărie – complet ineficient. În loc să te enervezi pentru alegerea nefericită a instrumentului sau să te grăbești să cumperi un set nou de foarfece
image png
Cum să îndepărtezi, fără prea mari bătăi de cap, etichetele de pe borcane
De multe ori, atunci când vrei să reutilizezi borcanele sau sticlele, te lovești de o problemă frustrantă: etichetele care nu vor să se desprindă. Fie că sunt etichete de la borcane de zacuscă, gemuri sau miere, reziduurile lipicioase rămân adesea pe sticlă sau pe metal, iar orice tentativă de îndep