Toamna între maşini paralele

Publicat în Dilema Veche nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023
Foto: flickr
Foto: flickr

Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani? O vagă idee poate că ne-ar da acest text, pe care l-am publicat pe 28 septembrie 2006.

Am multe frunze galbene pe parbriz... De la copacii de pe Kiseleff. Vine toamna, în timp ce noi stăm la o coadă nesfîrşită de maşini din Piaţa Victoriei către Piaţa Revoluţiei. Cerul întunecat în mijloc şi senin în zare aduce a ploaie. Pe altă bandă, o cucoană blondă (prin luna septembrie), zace plictisită într-un Z3. Bate darabana cu unghiile lungi şi mov în rama portierei. În faţa ei, o Dacie-papuc tremură la ralanti, cu tablele curgînd, plină de sîrme şi obiecte mizerabile, cu trei oameni aşezaţi peste ele, doi bărbaţi şi o femeie cu basma. E un frigider „Fram” acolo. Frigiderul copilăriei, de mult uitat, cu clanţa lui mare şi rotunjimi de automobil Wartburg. Peste şi pe sub „Fram” sînt arcuri, scaune şi saltele. Nu e clar dacă oamenii se mută sau adună fier vechi (şi orice altceva?). Mai degrabă ultima variantă. Z3-ul cucoanei va ajunge şi el, la un moment dat, tot aşa, un hîrb. Deocamdată luceşte plin de nervi şi cai-putere, obligat de împrejurări să-i ţină în frîu. Vine toamna, şi noi ne plictisim în maşini. Individul în cămaşă albastră din Fordul Mondeo de alături îşi aprinde o ţigară. Mai avansăm cîţiva metri. În dreptul meu ajunge o bruneţică ciufulită într-o Mazda mică. Are un radio cu ecran roşu. Îmi surprinde o clipă privirea şi mă trezesc, nici mai mult, nici mai puţin, că scoate limba la mine. Tot roşie. Şi ea se plictiseşte. Mă fac mic în scaunul meu, cu privirea ţintă înainte, ca şi cum n-aş fi văzut nimic. Steagurile de la hotelul nou, pe colţ cu prelungirea Dacia (bulevardul celor două closete), flutură a toamnă. O fată cu mijlocul gol traversează strada. E bronzată şi are gropiţe în şale. E îmbrăcată de parcă n-ar vrea să se despartă de vară. În curînd, însă, va veni vremea doamnelor cu fuste lungi şi umbrele, vor dispărea genunchii şi buricele, vor veni culorile pastelate, galbenul de octombrie şi trotuare ude de ploaie. La radio e un cîntec romantic – Juliette Gréco. O altă amintire din copilărie. Ca şi „Fram”-ul. De ce e toamna plăcută şi tristă, în acelaşi timp? Cineva mai în vîrstă mi-a spus odată că toamna e o perioadă cînd orice e încă posibil, luminoasă şi blîndă, plină de struguri, pepeni şi prune. Dar, spre deosebire de mai cruda primăvară, care promite vara, toamna aduce cu ea perspectiva iernii, cînd totul îngheaţă şi devine cristal. De asta e tristă. Picături mari se împrăştie pe parbriz. O stropeală rară din norul cel negru din mijlocul cerului. Omul cu cămaşa albastră a terminat ţigarea. Deschide geamul şi bate aerul cu mîna să iasă fumul. Nu se mai vede nici Z3-ul şi nici papucul cu fier vechi şi ruginit. Nu-i mai zăresc nici în oglinzi. Probabil sînt mai în faţă, după duba albă cu număr de Satu Mare. La începutul Căii Victoriei, şoferul ei era agitat şi încerca tot felul de manevre ca să treacă mai în faţă. Acum s-a liniştit (în centrul Bucureştiului, chiar şi unul care conduce o dubă ajunge să constate că mai trebuie şi să stea). Ne apropiem de Piaţa Revoluţiei, metru cu metru. Ce frumos ar putea să fie Bucureştiul dacă ar fi frumos. Mai ales toamna. Se întrevede Piaţa. O mare de maşini şi autobuze ondulate de fumul gazelor de eşapament. Un adevărat deşert pentru pietoni. Era mai bine la şosea. La frunzele galbene ale toamnei care, iată, vine de fiecare dată, nedezminţit, în aceeaşi perioadă a anului, adică tocmai toamna, în ciuda încălzirii globale care topeşte în fiecare an o suprafaţă de gheaţă cît Texasul. Probabil că blonda din Z3 ar întreba dacă în Texas e gheaţă. E cel mult toamnă, stimată doamnă!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Maria Popovici jpg
Mariei Popovici, o nouă operație estetică după ce a slăbit 15 kilograme. Despre ce intervenție este vorba
Maria Popovici traversează o etapă de reinventare totală. Comedianta a pornit pe drumul regăsirii de sine și a reușit o transformare vizibilă: a dat jos 15 kilograme pe cale naturală, doar pe cale naturală, doar prin disciplină alimentară, fără operații de micșorare a stomacului.
Armata de Teracotă
Cine a construit, de fapt, Armata de Teracotă a Chinei? Indicii ascunse în lutul vechi de peste două milenii
Armata de Teracotă din apropierea orașului Xi’an, din China, oferă o priveliște impresionantă: mii de statui din teracotă, de mărime naturală, realizate în secolul al III-lea î.Hr. pentru a păzi mormântul împăratului Qin Shi Huang.
image png
Impozitarea caselor și terenurilor după valoarea de piață, amânată. De ce nu va fi aplicat noul sistem de la 1 ianuarie 2027
Impozitarea locuințelor și terenurilor în funcție de valoarea de piață nu va fi introdusă de la 1 ianuarie 2027, a anunțat luni, 19 octombrie, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la finalul audierilor din comisiile parlamentare.
accident pe soseaua colentina png
Tragedie în Capitală: O femeie a murit pe loc după ce a fost lovită de un autocar pe Șoseaua Colentina
Un șofer de autocar străin a lovit mortal o femeie luni seară, 19 octombrie, pe Șoseaua Colentina din Sectorul 2 al Capitalei.
George Simion. FOTO Mediafax Foto / Alexandru Dobre
„O ultimă măgărie”. George Simion îl atacă pe Ilie Bolojan după demiterea lui Irinel Scrioșteanu de la Transporturi
Liderul AUR, George Simion, îl atacă pe premierul Ilie Bolojan după demiterea lui Irinel Ionel Scrioșteanu din funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pe care îl consideră „un profesionist, printre puținii” din instituție.
tunel din secțiunea Boița Cornetu foto cristian pistol png
Mobilizare totală pe sectorul montan Sibiu – Pitești: Când se va circula pe întreaga autostradă
Lucrările pe cele două loturi ale Autostrăzii Sibiu – Pitești, dintre Boița și Tigveni, vor putea avansa pe întreaga lungime după revizuirea acordurilor de mediu și emiterea ultimelor autorizații de construire.
cutremur seism romania harta shutterstock 2122729157 jpg
Avertisment după cutremurul de 4,8 din Vrancea! Ce efect a avut în București și ce spune un inginer constructor
Seismul cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter produs luni, la ora 11:52, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 124,1 kilometri, reprezintă cea mai puternică mișcare tectonică înregistrată în România în ultimii doi ani.
concurs directori scoala, slatina, 13 octombrie 2026   foto alina mitran (12) jpeg
A doua șansă pentru directorii de școli eliminați din concurs - Ce mecanism propune un reputat expert în Educație
Prima probă a concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, desfășurată pe 13 octombrie 2026, a declanșat o dezbatere despre ce ar trebui să măsoare, de fapt, selecția celor care conduc școlile din România.
Centrala de la Cernavoda  Sursa Nuclear Electrica facebook jpg
Soluțiile propuse pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Cernavodă: ce lucrări sunt pregătite pe Dunăre
Comitetul interministerial Bala a aprobat raportul final privind soluțiile pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale centralei de la Cernavodă.