⬆
Societate
Pagina 71
Prima casă, ultima casă
Revin cu o față de „veteran“ în paginile Dilemei vechi, unde am susținut în trecut alte două rubrici. Și mă bucur să o fac, întrucît nu mi-am schimbat convingerea că adevărata inteligență evită pe cît posibil extremismele.
„Ce ie cuvantul lor si ii ma“
În viața oricărei familii din România există un moment dramatic, care declanșează stări conflictuale, lacrimi, negocieri, „luări de ostatici“, promisiuni deșarte, lungi dialoguri telefonice etc.: momentul temelor pentru acasă.
Femei, bărbaţi şi atitudini
Tot mai des, sexele își permit o anumită interșanjabilitate. Femeile fac gesturi considerate, cîndva, strict bărbătești și bărbații unele mai feminine. Cel cu mărțișoarele nu e, de fapt, un exemplu relevant. Dar altele sînt: de pildă, mîncatul sau băutul de una singură în oraș, pentru o femeie.
Milano Style
Iar m-am împădurit. Nu-mi stă părul, trebuie să mi-l umplu de pieptene. Și amîn, amîn, amîn. Părul crește, crește. Soare, ploaie, bască. El crește. Am trecut pe lîngă tanti Jana de pe Moșilor vechi. 9 lei. Îți dai seama, m‑am învîrtit minute. Era preț. Să intru, să nu intru?
Reclama şi televizorul
Marile show-uri gen Românii au talent au intrat pe post și, odată cu ele, și publicitatea care le finanțează. Dacă despre noutăți ca reapariția lui Florin Călinescu s-a vorbit deja, reclama difuzată în emisiuni de acest gen se schimbă. Din punctul de vedere al telespectatorului, e bine să știți la ce vă uitați.
În mahalaua hip
Mahalaua mea. O fi devenind ea hip pentru alții, care nu locuiesc aici și o vizitează ca pe un loc exotic. Pînă mă mut, mă gîndesc să-mi deschid un hub. Sau măcăr un bar în curte și să vînd Leffe cu 15 lei sticla. Îl angajez și pe Costică pentru un stand-up. Veniți?
Dileme iraniene
Iranul este altfel decît l-am lăsat în 2009, în pline manifestaţii de stradă violente, împotriva realegerii preşedintelui ultraconservator Mahmud Ahmadinejad, scrutin pe care tinerii furioşi din marile oraşe l-au considerat fraudat.
Securitatea pe Internet. Vechea securitate
Ne-am obişnuit să vedem România în postura ţării care se străduieşte să ajungă din urmă alte state. Dar sînt şi domenii în care sîntem în rînd cu lumea bună, fără a mai fi nevoie să „recuperăm decalajele“. Iar un astfel de domeniu e cel al comunicaţiilor moderne, respectiv al telefoanelor mobile şi al Internetului.
Cu ochii-n 3,14
● Guvernul a înfiinţat „Comisia de tăiat hîrtii“. De fapt, e vorba de o platformă online pe care adună propuneri pentru debirocratizare. Principiul e simplu: dacă statul are deja un document despre un cetățean, firmă, contribuabil etc., de ce să-l mai ceară o dată? De ce atîtea ștampile și semnături? De ce atîtea copii inutile? Tehnocraţi antibirocraţi. (M. M.)
● Cîntăreţul Sting a decis, împreună cu soţia lui, să se mute într-o casă mai mică. Aşa că a vîndut la licitaţie tot felul de lucruri ca
La „Doi tătici“
S-a întîmplat, cui nu i s-a întîmplat? Am plecat de acasă, de lîngă frigider, la drum lung, fără să mănînc. Și-o foame mi s-a așternut în trup, precum lovesc iubiții la portița din dos a grădinii fecioarelor.
Povestea brînzei
Mi s-au cerut și mie o grămadă de chestii pe stradă. Unele bizare, altele nu. În afară de bani, țigări și semnături pe liste dubioase, au fost momente în care mi s-a cerut sucul desfăcut din mînă, merdeneaua deja mușcată și pîinea cu salam.
Un caz de parazitare
Poetul Sandu Tudor este astăzi unanim recunoscut drept fondator, în anii ’40, al mișcării cultural-spirituale Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (București), fenomen unicat în creștinismul răsăritean și imensă șansă de revigorare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Cărţi repovestite
O colecție de povestiri adresate copiilor și realizate de mari scriitori contemporani, după marile cărți ale literaturii universale: spre exemplu, Umberto Eco repovestește copiilor Logodnicii de Alessandro Manzoni, Alessandro Baricco istorisește aventurile lui Don Juan
Despre primăvară şi înţelepciune
Odată cu vremea frumoasă, cumva, totul devine (și) mai insuportabil. E ca și cum ai avea o obligație să te bucuri de ea (de vreme), dar și de toate cele: de natură, precum în poeziile pășuniste. Pînă atunci, în mare măsură, nu ești prea conștient de natură.
Segmentarea gunoiului
Dacă tabloidizarea presei nu mai e un motiv de dezbatere, ci o realitate, interesant devine modul cum se segmentează zona tabloidă a pieței. România urmează în linii mari trend-urile mondiale, dar cu observația că așa-numitele brand-uri quality sînt mult mai afectate.
Ipohondria
Reclamele se adresează în primul rînd oamenilor sănătoși care, din cînd în cînd, au diferite neplăceri. Pentru cei cu adevărat bolnavi, lucrurile nu sînt deloc atît de simple. Iar pentru cei ipohondri, ca mine, televizorul devine, din nefericire, o permanentă sursă de inspirație.
Mărul discordiei şi libertatea presei
În ultimele zile, conceptul de libertate a presei a fost pus pe tapet, vehement. Angajaţii televiziunilor din trustul Intact, somate de către ANAF, în baza unor decizii juridice, să evacueze sediile din care emit, au ridicat imediat stindardul nobil al libertăţii presei, o libertate în care mai mult de jumătate dintre români nu cred
Amulete, cristale, îngeri şi tarot
„Un spațiu care îmbină viziuni ale viitorului cu iubirea de cunoaștere și evoluție spirituală“, unde poți găsi, printre altele, „amulete și cristale, cărți ezoterice“ și poți participa la cursuri specializate, workshop-uri, citiri intuitive și divinație.
Cu ochii-n 3,14
● Aproape toate magazinele de pe Bulevardul Magheru sînt închise. Au lăsat cîte un anunț în geam cum că se mută. În mall-uri sau la alte adrese. După ce am numărat vreo zece, m-am gîndit că poate ar fi timpul să mutăm cu totul centrul în alt oraș, că prea arată deprimant. (A. M. S.)
● Un afiș, lipit pe ușa blocului: „Gratuit, pentru sprijinul asociațiilor de proprietari: Fundația «Din suflet pentru suflet» oferă servicii de dezinsecție și deratizare.“ (S. G.)
Frica
Am prins doar cu coada ochiului cum cineva parcă se îndrepta spre mine, am dat să ocolesc larg prezența aceea fără să mă uit o secundă în direcția ei și chiar începusem să ocolesc, cînd umbra s-a îndreptat hotărît spre mine și, o secundă lungă, mi-a fost cumva frică.
Dialogurile prieteniei
Dialoguri de duminică. Convorbitorii sînt Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Din punctul meu de vedere, atmosfera generală a cărții e colorată nostalgic. Paginile ei reanimă o epocă și un stil, în care vorbele și gîndurile ilustrează încă o exigență de cultură, onestitate, inteligență, umor, autoironie, politețe.
O dezamăgire
O otravă mi-a trecut prin corp și gustul ei mi-e greu să-l explic, pînă nu-mi dispare din cer. Este iaurtul ușor Covalact. M-a pus dracu’ să-l iau de la vînzare rapidă Mega Image. M-am umplut de amar în corp, ca pisica de purici.
Facebook şi Liviu Dragnea
Site-urile de știri au scris deja că, pe propria pagină de Facebook, Liviu Dragnea a fost victima unui trolling colectiv de durată, care a început miercuri, în subsolul unei postări despre lege. Trolling-ul s-a întins și pe Wikipedia, unde pagina în engleză a lui Dragnea a fost vandalizată repetat.
Occidentul e un restart?
Ne-am jucat jumătate de oră de-a „fuga“ în Occident. Apoi, ne-am îndreptat spre poartă. A fost cea mai dureroasă întoarcere a mea în țară. Atunci mi-am dat seama că în curînd voi atinge acel prag de vîrstă la care nu-mi voi mai dori să plec nicăieri, la un mod impulsiv și inconștient.
Scrisul ca „«terapie» penitenciară“
Întrucît susțin scrisul ca „parte obligatorie a «terapiei» de penitenciar“, dar sub dubla rezervă a existenței mai multor modalități și a excluderii scrisului științific, n-ar fi rău ca legiuitorul să țină seama de anumite soluții concrete, bunăoară acordarea de recompense pentru conspecte extinse de carte (prezentări sau recenzii).
Legea Dragnea
Iniţiatorul legii, Liviu Dragnea, afirmă că este vorba despre o „proastă comunicare“, apărînd intenţiile nobile ale legii: promovarea demnităţii umane, educaţia în ceea ce priveşte toleranţa prin crearea de politici publice care să garanteze drepturi egale tuturor cetăţenilor.
Cu ochii-n 3,14
● Washington Post și veștile lui bune: „O soție apare la propria înmormîntare, îngrozindu-și soțul, care plătise pe cineva s-o ucidă“. (L. V.)
● Direcţia Generală de Taxe şi Impozite Locale îmi trimite, împreună cu înştiinţarea de plată a impozitului pe casă, şi un calendar pe anul în curs. Viaţa e, brusc, mai colorată. O să-mi amintesc, pînă la sfîrşitul lui 2016, că am dat bani din care Primăria a cumpărat panseluţe scumpe. (M. M.)
Şahul, un sport violent
Aţi pierdut vreodată o partidă la şah de v-a venit să aruncaţi cu piesele în aer? Aţi mormăit ceva la adresa adversarului de vă rugaţi apoi să nu fi fost auzit? Nu-i nimic, se poate şi mai rău şi se întîmplă şi la case mai mari.
Lutul şi setea
Fragmentele ceramice reprezintă cea mai mare parte a descoperirilor pe orice sit. Casă fără oale nu se poate. Iar prezența discretă și continuă a ceramicii în toate straturile, alături de schimbarea permanentă a modei formelor și a ornamentelor, face din ea cea mai sigură și mai des folosită metodă de datare.
Călător cu liftul
În lift observi și afli felurite. Cele mai comune sîntem noi, femeile, care ne înghesuim la oglindă de cum urcăm. Oglinda aia e magică și te trage ca hipnotizată spre ea. Fiecare ne verificăm fețele, ochii, rimelul, blush-ul, pudra și lucirea ei în lumina nemiloasă și deloc flatantă din lift. Ne verificăm hainele.
Un sport la Răsărit
Belgianca a pretins că înainte de cursa cu pricina pedalase alături de un prieten care, la finalul antrenamentului, şi-a lăsat motobicicleta lîngă autocarul echipei, iar mecanicii au confundat-o şi i-au dat-o să concureze cu ea. V-am spus-o pentru că e prea tare.
Dialoguri culturale
Săptămînal apar nenumărate anunțuri despre întîlniri ale unor intelectuali români sau străini cu publicul larg. Și au succes: sute de tineri, și nu numai, vin la conferințe, lansări de carte, festivaluri, mese rotunde etc.
Pe muchie de cuţit
În orașul iubit al unora dintre noi (Bucureștiul) nu e întotdeauna ușor de supraviețuit. În perioada „înghețată“, orice drum pe jos era o aventură. Acum, cînd ne-am mai dezghețat, putem da nas în nas cu taximetriștii făr’ de uz al rațiunii, printre altele…
Am stat și m-am gîndit privind lama de ras
Dar și borcănelul de iaurt. Dar și boxa computerului. Și, de ce nu, termopanul, lada pink IKEA, lampa, grapefruitul din coșul cu legume. Toate sînt „cel mai bune“, „cele mai excepționale din lume“, „cele mai…“, sînt înconjurat de obiectele cele mai. Cămașa de pe mine este „cea mai“.
Divertisment la TV, dar şi pe Internet, în 2016
În ultimele zile, știrile despre Kanal D lider de audiență în prime-time, cu sau fără Bahar, noul serial turcesc, se înmulțesc. Sub ele se ascunde faptul că producțiile cu potențial ale Antenei 1 și PRO TV nu au intrat încă în grilă. Ce ne așteaptă din primăvară? Dar din toamnă?
Amintiri de familie
Am moștenit o cutie de bijuterii a unei mătuși îndepărtate, tanti Geta. Am purtat-o cu mine prin toate casele în care am locuit. Are capacul legat cu sfoară, o sfoară veche, galbenă, aproape destrămată. Țin în ea tot felul de fleacuri și o deschid arareori.
Pentru o reabilitare a rugăciunii
Mi s-a întîmplat adesea, în lungi discuții cu oameni care îmbrățișează sincer ateismul, să mă lovesc – după cum este și firesc – de o rezistență teribilă la adresa rugăciunii. Fie i se reproșează lacrima în exces, patetismul duios și afectul fără discernămînt, fie este învinuită de mercantilism.
Un vagabond la porţile sublimului
Nu-ţi întinde şapca numai pentru a-i arunca cîţiva gologani. Nu. El nu respectă legile breslei din care face parte. Iubeşte conversaţia şi încearcă să-ţi răsplătească omenia: un creion tocit, un ac de cravată ruginit, insigne de toate formele şi culorile, amulete şi tot felul de drăcovenii din lemn, metal, plastic.
Cu rucsacul în spate, prin Bucureşti
O discuție despre (re)definirea spațiului în care locuim poate fi aici necesară. Un spațiu care se schimbă în permanență, se modifică odată cu trecerea timpului. Pentru cei mai mulți dintre noi, orașul înseamnă doar drumurile noastre zilnice, cu mașina, cu tramvaiul sau cu metroul.
Cu ochii-n 3,14
● Vă puteți imagina un alcool care să nu producă mahmureală? Chiar dacă pare greu de crezut că ar putea exista, Coreea de Nord susține că l-a inventat și că e făcut pe bază de ginseng. Lichiorul Koryo pare băutura-minune făcută pentru a avea cetățeni cît mai fericiți. (A. M. S.)
● Ce poţi auzi pe stradă cînd treci pe lîngă anumiţi oameni: „Simt energia cum curge şi fiecare mușchi cum vibrează“, spunea o doamnă subţire, în negru, pe Dorobanţi. (I. P.)
Sunetul muzicii
Cînta sfîșietor de prost la trompetă. Un instrument greu, pentru care-ți trebuie forță și finețe, cîrîia deznădăjduit din gura unui tip, în Romană, la ieșirea de la metrou. N-am recunoscut ce cînta domnul ăsta, dar, orice ar fi fost, suna ca un marș funerar cîntat de amatori la țară.
Scrisori către cei de lîngă noi
Am citit nenumărate scrisori adresate ministrului Educației, oricare ar fi fost el de-a lungul timpului, pe diverse probleme, rezonabile sau nu. Dar nu am văzut, spre exemplu, pînă acum, o scrisoare a unui rector către alți rectori și către toate cadrele academice.
REVISAL, ISCIR, CNP
Dacă vreau să mi se dea titlul de proprietate așteptat de 25 de ani de mine și de familia mea, mi se cer certificate de deces cu CNP. Bunicul meu a murit de 40 de ani.
Celălalt Internet
Nu toate site-urile obțin însă venituri din publicitate în același mod – sau cel puțin, nu din publicitatea strict românească. Un Efemeride.ro, binecunoscut pentru gogoșile care apar și reapar în newsfeed-urile noastre de Facebook, e într-o zonă mai puțin vizibilă a Internetului.
Bate-ţi copilul cît e cald!
La școală, pedepsele corporale erau cu duiumul: tras cu linia la palmă, tras de urechi pînă cînd se înroșeau, tras de perciuni, lovit cu catalogul în cap etc. În fiecare școală exista cel puțin un profesor care aplica astfel de metode.
Amintiri din autism
La vîrsta de 3 ani, Radu a fost diagnosticat cu autism. Cînd l-am întîlnit prima dată, era în clasa a V-a, printre cei mai buni elevi. Am ascultat atunci fascinată amintirile lui din autism. Special la el e faptul că s-a vindecat de această afecţiune, ca urmare a unei terapii de care a beneficiat intensiv de la 5 la 7 ani.
Neam de şmecheri
„Scrieţi, băieţi, numai scrieţi!“ nu mai e suficient; ca să ne putem plăti facturile, trebuie să mai facem şi altceva. În ceea ce mă priveşte, nu cunosc personal decît un singur om care trăieşte doar din scris (cel puţin aşa afirmă el), în rest, fiecare dintre noi se descurcă cum poate.
Legile jurnalistului
Pentru că redacţiile „sărăcesc“, din lipsă de bani, jurnaliştii sînt nevoiţi să-şi extindă atribuţiile: jurnaliştii din presa scrisă trebuie să fie prezenţi şi în mediul TV sau audio; să pună materiale pe site-uri şi să le şi promoveze în social media; să facă fotografii, să filmeze, să devină editori şi corectori.