Legea Dragnea

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Legea Dragnea jpeg

Legea care a revoltat peste 100.000 de români“, „Generaţia Facebook îi dă peste nas lui Dragnea“, „Un pumn în gura presei“. După ce legea defăimării, iniţiată ca proiect în 2015, de către preşedintele PSD Liviu Dragnea, a fost adoptată săptămîna trecută, pe 9 februarie, de către deputaţii din Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, scandalul a explodat. Spiritele s-au inflamat.

Pe de o parte, opinia publică şi societatea civilă acuză legea şi pe cei care o susţin de rele intenţii în ceea ce priveşte dreptul la liberă exprimare şi de sufocarea unui cadru legislativ existent, prin dublarea legilor şi prin inventarea unor sintagme ambigue, precum „grup social“ sau „punerea în inferioritate“. De cealaltă parte, iniţiatorul legii, Liviu Dragnea, afirmă că este vorba despre o „proastă comunicare“, apărînd intenţiile nobile ale legii: promovarea demnităţii umane, educaţia în ceea ce priveşte toleranţa prin crearea de politici publice care să garanteze drepturi egale tuturor cetăţenilor. Pe cînd liberalii se opun vehement votării acestei legi, considerînd-o o lege „periculoasă“, PSD o promovează ca fiind o lege „modernă şi necesară“.

Proiectul de lege a fost depus la Senat anul trecut, în septembrie. În forma sa iniţială, proiectul prevedea ca defăimarea socială să fie sancţionată cu amenzi între 1000 şi 30.000 de lei dacă vizează o persoană fizică şi între 2000 şi 60.000 de lei dacă vizează un grup social. Defăimarea socială se referea la fapte sau afirmaţii prin care o persoană sau un grup sînt puse în posturi de inferioritate pe temeiul apartenenţei la o categorie de persoane „care se disting prin una sau mai multe trăsături de gen, vîrstă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA“.

Din noul text au fost eliminate, în prezent, referirile la discriminarea pe baza apartenenţei politice sau a referirilor la avere. „Deci liber la criticat politicieni şi oameni de afaceri“ – a declarat iniţiatorul acestui proiect, Liviu Dragnea, susţinînd că această lege nu este o încălcare a libertăţii presei. Care sînt, totuşi, hibele, dincolo de intenţiile nobile ale legii?

Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, este de părere că, dincolo de o ambiţie personală, legea este o intervenţie inutilă în sistemul normativ. „Din informaţiile pe care le am, Ministerul de Interne a avut un proiect pe fonduri europene la nivel naţional pentru combaterea discriminării. La sfîrșitul acestui proiect trebuia să rămînă o urmă: intervenția în sistemul normativ. Pornind de la o intenție presupus pozitivă, proiectul pune în pericol cadrul legislativ existent pentru că relativizează conceptele-cheie, mai ales grupurile vulnerabile. Sintagma «grup social» dă naștere la ambiguități, reinventează un termen existent. În practica CNCD, cu rădăcini în jurisprudență, nu este nevoie de concepte noi care să reinventeze roata, pentru că roata există şi merge. Sîntem, prin această lege, la dispoziția ambiguităților, pentru că un judecător poate interpreta faptele pe baze legale, iar asta deschide calea spre abuzuri. Cel mai bun lucru e să se retragă acest proiect și să se introducă măsuri în legislația deja existentă care să reglementeze domeniile sociale. Pentru creşterea eficientizării ­CNCD, nu este nevoie de o lege prin care să înfiinţezi un departament în cadrul CNCD. Este nevoie ca legile deja existente să fie schimbate, ca de pildă, suplimentarea posturilor din cadrul CNCD. De la articolul 3 în jos, sînt referiri la măsuri importante și utile, ca, de pildă modulul pedagogic (cheia de acces în sistemul educaţional), introducerea disciplinei de formare a competenţelor în ceea ce priveşte toleranţa. Luptăm cu rasismul, dar nu în instituțiile formatoare, iar acolo este începutul vital. Pe scurt, intenţiile nobile trebuie să se concretizeze în intervenție în legile deja existente. Altfel, această lege trebuie retrasă urgent ca să nu bruieze un sistem existent, să nu expună libertatea de exprimare unor pericole dezvoltate de ambiguităţi. Libertatea presei nu este atinsă în mod direct, dar e atinsă libertatea persoanelor care comunică direct şi care activează articole din această lege.“

Tot despre sufocarea unui sistem legislativ existent vorbeşte şi jurnalista Andreea Ofiţeru. „România are atîtea legi prin care este promovată demnitatea umană şi respectarea diversităţii culturale în societate, legi pe care nu le aplică de cele mai multe ori. De ce mai avem nevoie de o lege în plus? Cînd am citit proiectul acesta de lege m-am gîndit că e vizată în primul rînd Biserica Ortodoxă Română, care, după cum ştim, strînge semnături privind introducerea în Constituţie a unei prevederi care să interzică căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Dar prevederile la bunele practici pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferitele grupuri în mass-media îi vizează direct pe jurnalişti şi lasă loc la interpretări. În ghidurile etice ale jurnaliştilor există prevederi clare pentru respectarea demnităţii persoanei şi a toleranţei faţă de diverse grupuri. Că unii jurnalişti nu le respectă, asta este altă problemă. Dar există instituţia instanţei de judecată în cazul în care părţile implicate sînt nemulţumite.“

Despre implicaţiile directe ale legii asupra libertăţii presei, Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, mi-a declarat din start că legea defăimării sociale „nu este o lege îndreptată contra jurnaliştilor. Varianta actuală a legii nu mai arată atît de fioros ca varianta iniţială, însă este, în mare, o lege imposibil de aplicat pentru că dă naştere interpretărilor. Este greu de înţeles intenţia de vreme ce avem deja legi în Codul Civil care protejează demnitatea umană. Toleranţa faţă de grupurile minoritare este şi ea gardată de ordonanţa 137/2000, în baza căreia a fost înfiinţat şi funcţionează, de fapt, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Discursul instigator la ură este şi el sancţionat în Codul Penal – pentru afirmaţii instigatoare la ură poţi face închisoare de la 6 luni la 3 ani plus amendă penală, adică rămîi cu cazier. Pe scurt, avem toate aceste instrumente.“

Punctul nevralgic al legii, în opinia sa, este sintagma „defăimare socială“. Ce înseamnă, de fapt, să pui în situaţie de inferioritate pe cineva? Dacă te iei de cei care pupă moaşte la sărbători poţi fi acuzat că îi pui în situaţie de inferioritate sau poţi şi tu acuza, la rîndul tău, că cei care o fac te pun pe tine, cel care nu pupă moaşte, în situa­ţie de inferioritate, pentru că, dacă nu o faci, înseamnă că nu aparţii grupului religios respectiv?

„În afara faptului că dublează legi deja existente, această găselniţă devine, de fapt, punctul nevralgic al legii. Nu poţi vorbi despre o lege justă decît dacă legea este clară şi ştii exact ce nu trebuie să faci. În varianta actuală însă, legea propusă de Liviu Dragnea îţi dă doar indicatorii pedepsei, mai puţin ai faptelor pe care nu trebuie să le comiţi. În plus, se prevede înfiinţarea unui departament în cadrul CNCD, Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei. Acest departament va trebui să creeze politici publice pentru combaterea discriminării, să monitorizeze derapajele, să sancţioneze «fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social» sau să acorde premii în mass-media pentru bune practici. Acest departament este prevăzut cu 14 posturi. Or, 14 oameni sînt prea puţini pentru a îndeplini toate aceste sarcini. Cum va funcţiona, aşadar, acest departament? Cum vor putea monitoriza aceşti 14 oameni toate derapajele? Nu putem decît să ne gîndim că monitorizarea se va face selectiv. Aşa că automat apare întrebarea: pe ce criterii se vor face aceste selecţii? Iar de aici, drumul către abuzuri de orice natură este larg deschis.“

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.