Pentru o reabilitare a rugăciunii

Ana-Maria SÎRGHI
Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
Pentru o reabilitare a rugăciunii jpeg

Mi s-a întîmplat adesea, în lungi discuții cu oameni care îmbrățișează sincer ateismul, să mă lovesc – după cum este și firesc – de o rezistență teribilă la adresa rugăciunii. Fie i se reproșează lacrima în exces, patetismul duios și afectul fără discernămînt, fie este învinuită de mercantilism. Adică, notează ei, bine-credincioșii se așază în genunchi pentru bani, case, mașini, succese la examene și alte asemenea nebunii pămîntești. De nici una dintre zguduitoarele acuzații nu mă voi ocupa aici. Ele fac parte din peisajul nostru autohton, mereu animat de extreme și dîrz în fața dilemelor de orice fel.

Însă, pe lîngă aceste situații incorigibile, mai există o categorie de oameni cu care țes greu o punte de legătură. A intelectualilor care se ocupă rece cu divinitatea. De la construcții arborescente și demonstrații serioase, Esența este oriunde altundeva, dar nu în spațiul smerit, umil, „sărac“ al rugăciunii. De aceea, cînd le pomenești despre nevoia sau dorința de a te ruga, îți livrează un surîs înțelegător, un chip care îngăduie din amabilitate devierile tale vioaie. A căuta prin cărți vechi și manuscrise e o îndeletnicire înaltă, a practica rugăciunea în biserică ține de oamenii simpli, care nu au acces la marile laboratoare ale gîndirii. În plus, expresii ca „mă apropii de Tine cu nevrednicie“, „șterge fărădelegea mea“, „risipește tulburarea sufletului meu“ par desprinse din Evul Mediu cu a cărui întunecime secolul 21 nu mai are nimic de împărțit. Raportul acesta de inferioritate conține ceva care indispune cetățeanul ahtiat după starea de bine. Desigur că nici limba primelor veacuri creștine nu mai poate găsi ecou în sufletul tînărului sedus de gadget-uri. Dar nici nu-i înțelept a refuza întîlnirea cu Dumnezeu pe motiv că, secole la rînd, nu a îndrăznit nimeni să facă un update Psalmului 50, rugăciunilor Sfîntului Vasile sau Paraclisului Maicii Domnului. Întîi că la textele sacre nu se umblă cu nesocotință. Și 2), tradiția conservă un spirit care nu-i neapărat al modelor vremii – după cum lesne constată unii –, ci mai degrabă al unui timp veșnic care permite nuanțe, finețuri, subțirimi. Să te situezi prost în acest timp e păgubos pentru tine și-i poate sminti și pe alții.

Dar să nu ne depărtăm de subiect. De fapt, compania cui căutăm prin rugăciune? Încerc să I schițez un portret citînd din autori care înaintau pe un oarecare drum al lămuririi. „Lumină fără de început și pururea fiitoare, în Care nu este mutare sau umbră de schimbare“, se spune în rugăciunea către Dumnezeu-Tatăl. „(…) Cel ce ești din Lumina cea cu trei străluciri Care luminează lumea“, I se adresează Sfîntul Simeon Noul Teolog. „Ipostasa cea de necuprins“, „Domnul minților imateriale“, „Făcătorul Îngerilor“, „Creatorul celor mai presus de lume și din lume“ – am găsit în Acatistul Sfîntului Nume al lui Iisus scris de Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei. Și, din rugăciunea Sfintei Jertfe: „(…) că Tu ești Dumnezeu negrăit și necuprins cu gîndul, nevăzut, neajuns, pururea fiind și același fiind (…).“ În fața acestor firave descrieri, mintea se minunează și tace. Pășim într-un loc al contemplației, căutînd a ne lega, măcar pentru cîteva minute, de veșnicie. Nu doar superlativele impresionează, ci mai cu seamă senzația de înfiorare care se degajă. Cum să transpui în lut această realitate? Și, mai ales, cum să ceri noroc la Loto, căsnicie avantajoasă și poziții de top management Celui în fața căruia stau „mii de arhangheli şi zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu cîte şase aripi, care se înalţă zburînd…“? Dezmierdările lumești pălesc în fața acestui interlocutor.

Nu zic că rugăciunea nu rezolvă și situații concrete de viață sau că trebuie să le ignorăm cu superioritate ca să ne dedicăm în totalitate imaterialului. Doar ele adaugă piese în propriile noastre puzzle-uri și ne alcătuiesc destinul. Fără aceste probe nu ne-am numi oameni. Totu-i să vedem și ce se ascunde în spatele momentelor de deznădejde în care I-am cerut Lui ajutorul. Părintele Sofronie Saharov pare să fi găsit o explicație plauzibilă: „Acum, din experiența propriei mele vieți, eu știu: El însetează după desăvîrșirea noastră (…). Dacă noi nu ne vom depărta de El nici chiar în cea mai de pe urmă a noastră pustiire de către vrăjmași, El neapărat va veni. Biruiește – El, nu noi. Însă biruința ne-o va atribui nouă, pentru că noi am suferit“ (Vom vedea pe Dumnezeu precum este, p. 82).

Ana-Maria Sîrghi este jurnalistă de radio.

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.