Dialogurile prieteniei

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Editura Humanitas a scos pe piață, acum cîteva luni, o carte intitulată Dialoguri de duminică. Convorbitorii sînt Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Din punctul meu de vedere, atmosfera generală a cărții e colorată nostalgic. Paginile ei reanimă o epocă și un stil, în care vorbele și gîndurile schimbate între partenerii unui dialog ilustrează încă o exigență de cultură, onestitate, inteligență, umor, autoironie și, nu în ultimul rînd, o amicală, rodnică politețe. Un „manual de supraviețuire“, pe fundalul masacrului produs astăzi în spațiul comunicării, de o școală fărîmițată de reforme anapoda, de vulgaritatea și incultura din mass-media și din mai toate instituțiile statului. O carte care mărturisește existența, peste timp, a celor nevăzuți și neștiuți, a „nevedetelor“ normale, educate.

Textul ar putea deveni, cred, un fertil punct de plecare pentru strădaniile învățămîntului românesc. Îmi pot imagina lesne zeci de prilejuri în care cartea ar putea fi folosită cu ingeniozitate, ca materie de dezbatere. Îmi pot imagina, de exemplu, cîteva consistente ore de dirigenție pe temele cuprinse în paginile volumului: de ce citim, cum vorbim, despre frică, despre calomnie, despre speranță sau despre umor. Cum ar suna o oră de stat la taclale sub semnul acestui citat: „Cărțile sînt felul oamenilor de a avea aripi“ (A.P.); sau „Opțiunile mele de viață devin astfel (citind, n.m.) de sute de ori mai mari decît în cazul celor care nu citesc“ (G.L.) ori „În felul ăsta cărțile devin instrumente existențiale, unelte de trăit“ (G.L.). Odată cu eventuale dezvoltări de substanță, însăși arta de a dialoga ar putea fi o țintă utilă.

Consistente ore de educație civică ar putea porni de la dezbaterile autorilor despre calomnie sau despre toleranță și intolerabil: „Toleranța este mai degrabă administrarea convenabilă a unui dezacord“ (A.P.), „Aici cred că începe intolerabilul, cînd celălalt îți uzurpă valorile. Cînd devine intolerant cu valorile tale“ (G.L.), „Celui terfelit prin calomnie nu‑i rămîne decît să se țină aprig, în interiorul său, cu mîinile agățate de adevăr“ (G.L.).

Și pentru orele de limba și literatura română, dialogurile celor doi autori oferă un bogat „material didactic“: „Chipul nostru interior este modelat de limbă. Felul în care arăți pînă la un moment dat cade în răspunderea naturii. Dar cum arăți tu, de la o vîrstă încolo, spiritualicește vorbind, după ce ai consumat o parte din rezervele limbii, depinde de tine“ (G.L.), „Limbile pot muri și sîntem vinovați dacă ele mor sub ochii noștri și din cauza noastră“ (A.P.), „Eul propriu trăit ca un «absolut» devine o obsesie și, pînă la urmă, o otravă“ (A.P.).

Dar cartea mai are și destule alte posibile „moduri de întrebuințare“ într-un demers pedagogic cu pretenții: din paginile ei se pot lesne selecta bibliografii esențiale pe diverse categorii de vîrstă, domeniu, interes personal. Întîlnim, printre rînduri, modele umane din felurite zone sociale, modele cunoscute sau mai puțin cunoscute. Elevii pot afla detalii, întîmplări, fapte mai puțin accesibile publicului larg, despre oamenii importanți ai lumii. Dar și despre „cei neștiuți“. Cartea este un mic bazar de povești din vremuri de mult trecute sau din zilele noastre, de isprăvi excepționale sau mărunte, o colecție de portrete creionate în­tr‑un limbaj riguros și destins, expresiv fără afectare, îmbinînd cu îndemînare precizia cu umorul.

Ca orice carte adevărată, cartea aceasta trimite și spre alte cărți, din substanța cărora s-a hrănit. Dialogurile de duminică ale lui Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu invită, la rîndul lor, la un dialog „fără frontiere“, de fiecare zi, cu universul febril al bibliotecii, dar și cu inepuizabilul depozit de idei, experiențe și afecte al lumii. 

Nu în ultimul rînd, cartea se dovedește a fi un manual cu totul și cu totul original „despre prietenie“. O prietenie în care cuvintele alese, generozitatea, inteligența transformă contrariile și opozițiile firești în construcții benefice pentru „cetate“: „Aș spune că frumusețea prieteniei noastre vine din faptul că de-o viață avem bombăneli reciproce. Ne contrazicem, dar nu putem unul fără altul, și cred că ăsta e și sensul dialogurilor pe care le-am încercat și care acum, cînd sînt sub ochii noștri și se transformă în carte, mi se par mai bune decît noi“ (A.P.).

Maria Iordănescu este psiholog.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.