⬆
EDITORIALE ȘI OPINII
Pagina 45
Nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor
Un mecanism demolator ne caracterizează, fiind parcă deciși să nu construim, ci doar să dărîmăm.
Diferențe greu explicabile
Nimeni nu poate demonstra că albastrul pe care-l vede un individ e aceeași culoare pe care o vede și un altul.
Cum să colecționezi sacrul
În situl viking Helgö, la cîțiva metri unele de altele, s-au descoperit capul toiagului unui ierarh, amulete cu ciocanul lui Thor și o statuetă reprezentîndu-l pe Buddha.
Mediterana
Un vas militar grecesc a acroșat unul turcesc și doar serioase eforturi diplomatice externe au reușit să calmeze nervii celor două guverne.
Improbabila normalitate
Nu e vorba doar de lipsa finanțării, ci și de capacitatea administrativă redusă a independenților.
Ideologia ca soluție?
Ceea ce mă îngrijorează este o reînviere a gîndirii de tip ideologic, a demagogiilor populiste, practicate de inși care folosesc orice împrejurare pentru a-și da un conținut de viață.
Numele crimei
Nu mai sîntem rasiști, chipurile: în schimb, am devenit ipocriți, superstițioși, iraționali, pe lîngă lași și ridicoli.
„Hic Rhodus, hic saltus” sau Despre văicăreala condițională
Nu, văicăreala nu e un fenomen tipic românesc – să nu ne văicărim și de asta. E un fenomen… omenesc.
O toamnă curată. Cu apă și săpun
Romanii foloseau acest amestec de grăsimi animale cu cenușă pe post de săpun. Cine își permitea adăuga și puțină apă de flori, pentru aromă.
E chiar aşa mare ruşine că a fost eliminată Craiova din Cupele europene?
Craiova s-a prezentat la joc ca şi cum o forţa cineva şi a încasat două goluri de curtea şcolii.
O lume siderată: portret în mişcare
Numărul de ştiri siderante, altfel spus stupefiante, de natură să ne lase dezarmaţi, crește exponenţial în ultimul timp.
Ingratitudinea
Rămîn la părerea că responsabilă pentru durerea sa este victima însăși, întrucît ea l-a inventat, în fond, pe ingrat.
„La japcă”
Contextele de folosire s-au înmulţit şi japcă pare să se bucure de o circulaţie destul de mare în registrul colocvial actual.
Un nou sfîrșit de sezon
Personal, am temerea că, de fapt, într-o lună-două ne vom întoarce complet în online.
De ce nu ne amintim viitorul?
O inversare a timpului, legată de teoria relativității, ar putea fi demonstrată dacă s-ar descoperi în vreun experiment acele particule ipotetice numite tahioni.
Învățăturile lui Ankșeșonk către fiul său
„Nu te ascunde cînd nu ai mîncare”, zice papirusul 10508 de la British Museum.
„E nevoie doar de un ordin ca să vă omorîm pe toți” - povești dintr-o revoluție neterminată
Îmi dă asigurări că ceea ce se întîmplă în Belarus zilele astea nu e o revoluție a elitelor.
Cum redeschidem teatrele?
Cu toate eforturile de normalizare, noua stagiune nu va fi, nici pe departe, normală.
Realism și speranță - Concursul internațional „George Enescu” 2020
Fără cultură, fără exercițiul artelor, fără orientarea privirii spre reușitele atemporale ale omului, te prăbușești în arbitrar și depresie.
Cetățeanul – o minoritate?
Viitorii posibili consilieri generali au fost recrutați din aluviunile deja uscate ale secolului trecut.
Intransigența la români. Cazul traseismului
Intransigența românească, a cărei elasticitate m-a amuzat și dezgustat neîncetat în ultimele decenii, este mai mult decît o acrobație publică.
Mașina care i-a salvat viața președintelui De Gaulle
Era o tentativă de asasinat împotriva liderului francez.
UTA și FC Argeș? Toate-s vechi și nouă toate?
Degeaba vii din metropole avînd capacitatea de a performa a unui cătun din Bărăgan.
Ficţiuni politice de vară (4): COVID, sau cînd omul devine un mutant
Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi dădu avizul definitiv în 2040: omul a devenit un mutant.
Jocul și reprezentarea libertății
Copiii îmbrățișează jocul plenar, cu o autenticitate absolut fascinantă pentru omul matur, cuprinzîndu-se în dinamica lui ca într-un veritabil mod de viață.
Ospitalitate şi industrie
Familia de cuvinte a ospitalităţii este dintre cele mai variate şi mai surprinzătoare.
Bani. Laptop-uri. Timp liber
Sîntem prizonierii orașelor, în mare măsură pentru că ruralul e atît de medieval încă, la nivel de infrastructură, de ofertă de viață și de educație, încît nu avem această opțiune.
Candidatul local
Promit și anul ăsta cam tot ce promit de fiecare dată, cu mici variații de adaptare la moda vremurilor.
Peste Ocean în antichitate (2). O bazaconie aztecă
Aș înclina să cred că frauda nu este a arheologului mexican: fie echipa lui i-a făcut o farsă, fie la momentul descoperirii n-a fost de față (directorul de șantier fiind mai mult absent) cineva suficient de competent ca să observe că obiectul nu aparținea mormîntului, ci unui strat mult mai recent, fie obiectele s-au amestecat într-un depozit modern.
Minsk dinspre București
Ceea ce vedem acolo pare mai curînd exasperarea unui popor care s-a săturat.
Despre Poștă (și democrație) în America
Pe scurt, Donald Trump se teme de democrație.
Amintiri despre Părintele Scrima
Era neconvențional fără ostentație, știa de toate în multiple domenii (dar fără urmă de pedanterie), avea umor, putea fi ironic fără menajamente, nu încăpea în standardele obișnuite ale „clericului” edificat și edificator.
Trei cuvinte ale Părintelui Scrima
Un alt cuvînt folosit de P. Scrima, cu un vădit subton polemic, este cuvîntul „ortopraxie”, desemnînd un soi de proastă înțelegere a „ortodoxiei”.
Prin telefon nu se poate
Educația la distanță era echivalată cu distanțarea de educație.
Cu haz
Ronald Reagan își păstra și exersa umorul și acasă, în privat, nu numai în cadru public.
Echipele nemțești au momente cînd „își pierd” măsura?
„Nemții”, de fapt, sînt canadieni sau croați, francezi sau polonezi (români, ioc).
Ficţiuni politice de vară (3): Primul preşedinte rom al României
Alegerea primului preşedinte român de etnie romă, în 2034, fu un fel de electroşoc pentru întreaga Europă.
Tragedia „celuilalt“
Othello e un „tolerat” în această societate xenofobă, unde numai calitățile sale militare îl țin în zona prezumtiv „centrală”.
Momîi
Sperietoarea de ciori intră în paradigma simulacrelor umane, ca sursă ideală pentru dezvoltări fantastice și scenarii de groază.
O săptămînă din august
Cine să se mai întrebe dacă nu cumva nu măririle în bloc ale salariilor sînt soluția, ci măriri poate diferențiate, pe principii de performanță și de complexitate a responsabilităților.
Peste Ocean în antichitate (1). Infracțiunea cu ananas
Fructul împricinat este, de fapt, un con de pin italian, comun în arta romană.
Dictatura din telefon
O dictatură care intră în telefoanele, casele și conștiințele a sute de milioane de oameni trebuie să primească o replică.
Un sezon literar zbuciumat
Experiența lockdown-ului ne arată că librăriile fizice nu pot fi înlocuite – ele sînt esențiale într-o piață de carte sănătoasă.
Ce fel de primar vrem?
Orgoliul privat sau de gașcă nu e motivația optimă a unei campanii electorale reușite.
Puterea obișnuinței
Mai întîi omul se adaptează la rău și apoi se obișnuiește cu el: trăiește de milenii dispunînd de tehnologii primitive, fie în deșerturile fierbinți și uscate din Australia, fie în ținuturile înghețate polare, fie în junglele pestilențiale din Amazon.
Măsura tuturor lucrurilor
Părerea mea e că sărbătorim 250 de ani de la nașterea unei măsuri cu care sîntem chemați să măsurăm lumea pentru a o putea metaboliza.
Avem campioană (CFR Cluj)?
Finalul a fost stabilit din pix, un meci decisiv între CFR şi Craiova, ceva nemaivăzut.
Ficţiuni politice de vară (2): Revenirea în ţară a diasporei
Revenirea masivă în ţară a diasporei, în 2035, a fost imediat inclusă în manualele şcolare sub titlul „Revoluţia de catifea a României”.
Curajul și istoria în pas de alergare
Ideea era să furnizeze încălțăminte sportivă special concepută unui număr cît mai mare de atleți.