Trei cuvinte ale Părintelui Scrima

Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Cum vine Duhul pe furiş  André Scrima jpeg

În preajma tuturor sărbătorilor, îmi amintesc, uneori, de cîteva „înțelepciuni” pe care le datorez Părintelui Andrei Scrima. E un mod de a rămîne în dialog cu dînsul și de a retrăi regretul că n-am apucat să-l întreb tot ceea ce aveam de întrebat. Cînd, de pildă, se apropie Paștele, îmi revine în minte modul apăsat în care P. Scrima rostea numele Domnului în versiunea: „Dumnezeu Cel Viu”. Evident, „Cel Veșnic Viu”, „Cel Nemuritor”, „Cel fără încetare și integral Prezent”. Dar „Viu” ca o Persoană, nu – cum încearcă să-l „raționalizeze” inteligența modernă – ca un „principiu”, ca o „energie”, ca o instanță nebuloasă (de tipul „trebuie să fie ceva, undeva, în infinit”). Pe de altă parte, „Persoană”, nu „Personalitate”! Adică nu întrupare cvasi-administrativă a unei „autorități” prepotente, care distribuie sever pedepse și iertări și care trebuie „omagiată” cu un amestec de teamă și lingușeală, cum procedăm, adesea, cu „autoritățile” lumești. „Viu”, pentru că Își trăiește nu doar viața Sa, ci și pe aceea a creaturii Sale. Ne-a făcut „după chipul și asemănarea Sa”, dar, ca să ne facă părtași la eternitatea Sa, a acceptat să Se facă și El, prin Întrupare, după chipul și asemănarea noastră. Adică să asume și experiența suferinței, a limitei, a morții. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, trece prin toate astea și ne ajută, astfel, să le integrăm „vieții”, vieții depline, în toată bogăția și misterul ei. „Dumnezeu Cel Viu” înseamnă, așadar, o instanță care nu se mulțumește cu absolutul vieții Sale, ci vrea să includă în plenitudinea Sa și precaritatea vieții noastre: se identifică, sacrificial, cu „viața” omului, pentru a îngădui omului pe care l-a creat să se identifice cu viața Sa, să fie preluat în metabolismul veșniciei.

Un alt cuvînt folosit de P. Scrima, cu un vădit subton polemic, este cuvîntul „ortopraxie”, desemnînd un soi de proastă înțelegere a „ortodoxiei”. E de la sine înțeles că ritualul, faptele bune, respectul soroacelor sacre și al tradiției, pe scurt „lucrarea” neîncetată, aplicată, harnică în orizontul credinței constituie, laolaltă, un sine qua non al vieții religioase. Dar sînt cam mulți aceia care reduc trăirea duhovnicească la executarea zelos mecanică a cîtorva gesturi și se socotesc îndreptățiți, în mod vanitos, să se creadă cu un picior în Rai, strict pe baza unei discipline funcționărești. A face fapte bune trăgînd cu ochiul la recompensa finală, a lupta aprig pentru o dușcă de apă sfințită, a defila pios dinaintea moaștelor și a păzi, conștiincios și mulțumit de sine, „regulamentele” vieții „îmbisericite” nu e, neapărat, o garanție de desăvîrșire lăuntrică. Credința – o vedem mai ales în preajma sărbătorilor – alunecă, prea des, în gesticulație de suprafață, în „conformitate” superstițioasă, în procedură de tip magic, prin care se negociază umil cu Dumnezeu, în vederea obținerii unor beneficii imediate sau transcendente. Se mizează pe o „culegere” de binefaceri, dar o culegere fără re-culegere, fără discernămînt. Misterul ajunge un simplu cod al „bunelor maniere”, „ascultarea” autentică devine o interesată captatio benevolentiae, un fel de a te gudura, lucrativ, pe lîngă cei mari sau, direct, pe lîngă „Cel Mai Mare”. Ortodoxia se dispensează de „doxă”: îi e de ajuns „ortopraxia”…

În sfîrșit, o a treia temă mereu invocată de Părintele Scrima era legată de căderea într-un păcat pe care îl socotea extrem de grav: păcatul instalării. E păcatul celor pentru care „credința” este suspensia interogativității, a căutării, a treziei spirituale. Au adevărul la butonieră, au viața veșnică asigurată, nu mai au nevoie de „cale”. Pot adormi liniștiți, în confortul îndreptățirii de sine. Au înțeles, știu, sînt posesorii unei sacoșe de certitudini, de natură să facă din orice tatonare, din orice criză interioară, din orice insomnie, pură pierdere de vreme. Despre ei spunea Cioran că se comportă ca „les nouveaux riches de l’Absolu”. Au ajuns în posesia unei mari averi, dar se comportă ca niște parveniți. Din nefericire – o spun nu fără teama de a-mi sminti semenii –, există mulți preoți care, fără să-și dea seama, sînt prea „bine așezați” ca să mai poată înțelege tulburarea „oamenilor obișnuiți”: sînt edificați, sînt aproape sfinți (chiar dacă, mîndri de propria lor „virtute”, invocă adesea, retoric, „păcatele” proprii). Au răspunsuri gata făcute la orice întrebare, se irosesc în predici previzibile, repetă, cu voce standardizată în cheia evlaviei feciorelnice, aceleași sentințe și „îndrumări” pe care le-am auzit cu toții de mii de ori și din care, tocmai de aceea, nu ne mai alegem cu nimic. Un nou „limbaj de lemn” bîntuie prin ograda Bisericii noastre. Și o nouă specie de „activiști”, pentru care nu persuasiunea adevărată, nu compasiunea sinceră, nu „împreuna-căutare în același întuneric” (altă expresie folosită, nu o dată, de P. Scrima) contează, ci postura triumfalistă, superior pedagogică, oficiul suveran al salvatorului de suflete, dăscăleala plină de platitudini, irosirea Cuvîntului în cuvinte, sentimentalismul de romanță „eschatologică”. Acestor inși fericiți, „rezolvați” duhovnicește, le-ar prinde bine să recitească Psalmii, Cartea lui Iov, Ecleziastul și multe alte texte biblice în care, pe lîngă glasurile glorificării, ale devotamentului, ale slujirii și nevoințelor de tot soiul, se aude și glasul tulburării lăuntrice, al speranței șubrezite, al „îndrăznelii” de a sta de vorbă, riscant, cu Dumnezeu. Credința e, esențialmente, „a fi pe cale”, a căuta, a aștepta marea întîlnire, a nu moțăi suficient, în convingeri de împrumut. Adică a refuza orice „instalare”, a te confrunta, dramatic, cu singurătatea proprie (xeniteia), a avea mereu în minte și în inimă pasajul din Evanghelia după Marcu, 9, 24: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”. Restul e protocol…

(apărut în Dilema veche, nr. 738, 12-18 aprilie 2018)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

cabana babele jpg
Cabana Babele a fost cumpărată cu 1,5 milioane de euro. Cine a achiziționat celebra proprietate din Bucegi și cum va arăta
Cabana Babele, transformată radical după o tranzacție de 1,5 milioane de euro. Ce vor găsi turiștii la peste 2.200 de metri altitudine
obiecte vechi jpg
Vrei mai multă energie și calm? Scapă rapid de aceste obiecte din casă!
Dezordinea din casă îți dă o stare de agitație și te obosește mai mult decât ai bănui. Cum următoarele luni vor fi pline de întâlniri de familie, petreceri festive și o mulțime de cumpărături pentru cadouri, este momentul să scapi acum de toate lucrurile de care nu mai ai nevoie în locuința ta!
image jpeg
podul crimeea jpg
Podul lui Putin, grav avariat. Cum a reușit Kievul să lovească unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Rusiei. Reacția Moscovei
Podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de teritoriul Rusiei, s-a prăbușit parțial în urma unui atac atribuit forțelor ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a descris operațiunea drept una fără precedent, desfășurată în mai multe etape, pe parcursul câtorva săptămâni.
calendar jpg
Calendar zile libere 2026. Două minivacanțe îi așteaptă pe angajați până la finalul anului
Finalul anului 2026 aduce vești bune pentru angajați și elevi. Până la începutul lui ianuarie 2027, calendarul include mai multe zile libere legale care pot fi transformate în adevărate minivacanțe pentru cei care își planifică din timp concediul.
lift lifturi
Caz halucinant în Italia. Un hoț a rămas blocat în lift, iar salvarea lui a costat 50.000 de euro. Pompierii au tăiat cabina
Un furt de haine dintr-o spălătorie s-a încheiat cu o intervenție spectaculoasă a pompierilor și pagube estimate la aproximativ 50.000 de euro.
image png
Calendarul înscrierilor la creșă și grădiniță pentru anul școlar 2027-2028. Ce pot face părinții în fiecare etapă
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul calendarului de înscriere la creșă, grădiniță și în serviciile de educație timpurie complementare pentru anul școlar 2027-2028.
George Bush FOTO Profimedia
Documentele precedentului Summit, cel din Malta. Ultimul în scenariul puterii bipolare
Ciclurile istorice au, în general, o durată de 30 de ani sau sunt un multiplu al acestei cifre. Suntem acum la închiderea unui asemenea ciclu, început prin deciziile de enormă importanţă luate în septembrie 1989, în Malta, de liderii de atunci ai celor două superputeri.
Compania Posta Romana sediu central foto Amos News jpg
Poșta Română anunță un profit brut de 117 milioane de lei în primele zece luni din 2026
Poșta Română a înregistrat un profit brut de 117 milioane de lei în primele zece luni din 2026, potrivit datelor comunicate de companie. Pentru comparație, în 2024, societatea a raportat un profit brut de 85 de milioane de lei pentru întregul an.