Un sezon literar zbuciumat

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Piața de carte a fost mai puțin afectată decît celelalte ramuri ale industriilor culturale. Însă criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a lovit, din plin, și lumea editorială. Cu consecințe grave și imediate chiar și în țări cu un consum de carte ridicat și cu o industrie editorială solidă. Un studiu recent realizat de Federația Editorilor Europeni arată, cu cifre, cum a schimbat pandemia industria cărții. Datele arată rău, dar sînt și destule motive de optimimsm. Măsurile de lockdown au blocat activitatea întreprinderilor considerate neesențiale. Librăriile au fost primele magazine închise de pandemie. Și astfel s-a închis și principalul canal de distribuție. Impactul asupra vînzărilor s-a resimțit imediat și a fost dureros. Vînzările în librării au scăzut mai peste tot, în Europa, cu 75% pînă la 95% în majoritatea țărilor unde a existat lockdown. Potrivit studiului, pînă la sfîrșitul lunii martie, în Italia, o țară afectată profund de pandemie, vînzările au scăzut cu 75%, echivalînd cu o pierdere de 20 de milioane de euro, Portugalia a înregistrat scăderi de 78%, Spania de 80%, iar în România s-au înregistrat scăderi și de 85%. În Franța, vînzările au scăzut cu 66%. „Întregul ecosistem estimează pierderi de 500 de milioane de euro pe lună în Germania și de 200 de milioane de euro pe lună în Spania”, mai spune studiul FEE. Ca să nu mai vorbim de imposibilitatea de a organiza tîrguri de carte – evenimente majore ale vieții editoriale și, în multe cazuri, o sursă directă de venituri pentru edituri.

 În multe țări, inclusiv în România, au crescut vînzările online. Procentele de creștere sînt variabile, însă experiența lockdown-ului ne arată că librăriile fizice nu pot fi înlocuite – ele sînt esențiale într-o piață de carte sănătoasă. Pierderea accesului la canalul principal de vînzări și restricțiile de mișcare au însemnat pentru mulți editori o restrîngere a nivelului de muncă – deci și o afectare a producției curente. Unele edituri mai mici au fost nevoite să-și înceteze total activitatea.

 Chiar și cu perspectiva tristă a închiderii și în imposibilitatea de a-și continua activitatea, au existat librării care au știut să-și apere rolul social și relevanța culturală. De pildă, continuînd să-și schimbe periodic vitrinele, să afișeze noutățile, să publice anunțurile cu preferințele editoriale etc. În România, un important grup de librării a anunțat, încă din primele zile de criză, că suspendă toate plățile către furnizori, inclusiv restanțele. Asta înseamnă că editurile s-au văzut cu „marfa” blocată în librării și fără acces la bani. Rapiditatea cu care s-a luat această decizie și impactul asupra editurilor spune multe despre mediul profesional de la noi și despre cît de fragil e sistemul. O excepție notabilă: la Timișoara, librăria (independentă) „La două bufnițe“ nu și-a sistat plățile către edituri. Ba chiar a găsit modalități creative de a-și continua activitatea: vînzări de carte la ghișeu, vînzări prin poștă, lansări și evenimente online.

 În Franța, piața de carte funcționează ciclic. Reglajele acestui ceas foarte precis au fost stabilite cu mult timp înainte. Șarja principală, adică titlurile pe care mizează editorii, iese de sub tipar la sfîrșitul verii pentru a prinde principalele premii literare, care se dau la sfîrșit de toamnă. Ziarele și revistele sînt pregătite din timp pentru a anunța noul sezon literar: avanpremiere, interviuri, recenzii etc. Un mecanism bine uns care funcționează. Acum, pare că s-a dereglat. Cărțile care ar fi trebuit să apară între martie și iulie au fost amînate pentru toamnă. Titlurile programate inițial să apară la toamnă au fost amînate pentru la anul. Sau au fost eliminate cu totul din program. Nu e vorba doar de o reeșalonare a noilor apariții. Ci de o restructurare mai profundă, de o eficientizare a producției. Am spus eficientizare? Știu că sună anapoda, însă mulți editori par să fi recurs la asta pentru a-și asigura profitul sau măcar supraviețuirea. Potrivit Livres Hebdo, e unul dintre cele mai austere sezoane literare. 511 romane urmează să apară între august și octombrie. E sezonul literar cu cel mai mic număr de romane noi din 1999 încoace. Și este al treilea an consecutiv de declin. O scădere importantă și la romane de debut: vor fi 65 (față de 82, cîte au fost anul trecut). Și traducerile sînt în scădere: 145 (față de 188 în 2019). Editorii merg pe nume sigure, pe titluri verificate, pe cărți despre care știu de la început că sînt vandabile. Într-o lume nesigură, cine să-și mai asume riscuri?

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii