Un nou sfîrșit de sezon

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Se apropie cu pași repezi un nou sfîrșit de sezon, un nou început de an școlar, unul cum n-am mai trăit nici unul dintre noi, elevi, părinți, profesori sau administratori de funcții din sistem. O mulțime de dezbateri, de polarizări de opinii sînt pe acest subiect, pe o gamă largă de teme, începînd de la măștile care ar trebui/nu ar trebui să fie asigurate de guvern la laptop-uri pentru profesori și tablete pentru elevi, la securizarea incintelor în care se va desfășura procesul de predare-învățare, apoi la descentralizarea deciziilor privind modalitățile de desfășurare a procesului, la efectele psihologice pe care securizarea le va avea asupra elevilor și pînă la problematizarea eficienței acestor mijloace de securizare.

În hățișul acesta de necunoscute, lumea vine cu acuze, cu soluții, cu exemple din alte țări, fiecare are o părere de care ține cu dinții, de parcă ar deține adevărul absolut.

Dacă descentralizarea actului decizional era, spre exemplu, în urmă cu ceva vreme solicitată în masă, considerată o formă de optimizare a calității educației, pe bună dreptate, de altfel, căci o școală care va funcționa pe acest principiu va fi obligată să devină mai competitivă și, implicit, mai performantă, acum descentralizarea este acuzată de unii ca fiind o formă de spălare pe mîini a responsabililor ministeriali sau guvernamentali. Am și eu o părere, ca toată lumea, fără să cred că e cea mai bună, totuși. În condițiile în care acest virus acționează atît de imprevizibil, în care focarele de infecție sînt fluctuante, neexistînd o situație unitară la nivel național, nu e normal ca școlile, în funcție de situația din arealul lor de acoperire și în funcție de cum evoluează în raport cu infectările în cadrul populației școlare pe care o gestionează, să poată lua deciziile optime cu privire la modalitățile de desfășurare a procesului? În plus, în mediul rural mai ales, unde există multe școli cu populație școlară puțină, dar cu spații uneori generoase, situația va arăta cu totul diferit decît în mediul urban, unde aglomerările de populație școlară oricum nu vor putea fi evitate.

O discuție lungă, cu bătaie politică, am văzut că se duce și cu privire la măști. Că acestea ar trebui asigurate de minister, de școli. Dar lumea uită că, de fapt, bugetele școlilor sînt în sarcina primăriilor, deci că, la o adică, dinspre acestea ar trebui să vină acest sprijin. Poate că și prin intermediul ministerului s-ar putea găsi soluții de distribuire a unor fonduri, dar, în esență, ceea ce ține de dotări în școli, de îngrijirea, renovarea, întreținerea acestora este în administrarea financiară a primăriilor. Da, cred și eu că măștile ar trebui să fie asigurate, nu cumpărate de părinți și de profesori (habar nu am ce efort economic presupune asta, nu sînt specialist), dar poate că n-ar strica să se mute această dezbatere cu solicitările aferente pe alt teritoriu decît cel ministerial.

Probleme și discuții despre cum se va gestiona siguranța elevilor și a profesorilor. Distanțările, cuștile de plexiglas, culoarele. Îngrijorări legitime. Teama profesorilor, justificată. Elevii care nu vor putea fi controlați în interacțiunile din afara mediului școlar și poate chiar din mediul școlar. Zeci de mii de profesori, despre care am citit că ar fi solicitat pensionarea, pentru a nu se pune în pericol. De înțeles. De înțeles și îngrijorările cu privire la posibilitatea ca elevii să ducă virusul în mediul familial, către frați, părinți, bunici. În treacăt fie spus, iertat fie-mi cinismul pe care unii l-ar putea acuza, faptul că profesorii care îndeplinesc criteriile de pensionare aleg să se protejeze mi se pare o oportunitate binevenită pentru sistem în privința împrospătării corpului profesoral. Sînt atîția tineri care aspiră de ani mulți să ajungă titulari, mulți foarte buni. E un proces de primenire necesar. Celelalte îngrijorări enunțate? Cît de trist este să se stea în cuști de plexiglas, cît de sigur e și acest lucru? Doamne, dar putem ști? Există vreo soluție sigură? O deține cineva? Personal, am temerea că, de fapt, într-o lună-două ne vom întoarce complet în online. Dar dincolo de presupuneri, avem vreo certitudine? Ne protejăm și e trist să stăm în spatele unor ferestre închise, dar oare cum altfel am putea face?

Sînt, și în structurile de conducere, și o spun fără să fiu părtinitor, ci obiectiv, oameni care au muncit pe brînci toată vara să găsească soluții pentru diversele probleme. Oameni obosiți, care au făcut ziua noapte și noaptea zi. I-am văzut pe unii, epuizați. Nu știu dacă puteau face mai mult sau dacă alții ar fi putut mai mult. De pe margine, e ușor să arunci cu piatra. Ce știu e însă că s-a depus efort. Știu și că cei ce l-au depus au simțit din plin și frînele pe care alții, din aceleași structuri de conducere, le pun. Pentru că sistemul e o mașinărie, cu nenumărate rotițe. Și chiar ministru fiind, ești la mîna unor rotițe mai mici decît tine în multe cazuri.

Mai sînt probleme multe, multe chiar uitate de public. Nu avem planuri-cadru noi, nu avem început procesul de scriere a programelor pentru liceu, care ar trebui să fie pregătite pentru generația elevilor care acum intră în clasa a VIII-a. Mai mult, succesivele contestații la contestații, ale unei legislații greoaie, au făcut ca nici manualele pentru clasa a VIII-a să nu fie încă deblocate. Deși sînt scrise și depuse de prin februarie. Cine mai stă să se gîndească la astea?

Nu caut scuze nimănui. Văd însă cu ochiul liber că totul e sub semnul relativității, în condițiile acestei pandemii. Va fi un an școlar total atipic și poate nici nu putem prevedea dimensiunile dificultăților pe care le vom întîmpina. Au fost în istoria umanității și alți ani în care războaie sau alte motive au dus la blocarea procesului educativ în mediu instituționalizat pentru lungi perioade de timp. Omenirea a mers, cumva, înainte. Am fi vrut, am vrea ca noi, cei de acum, să nu trăim vremuri grele, dar iată că le trăim. Vom fi poate și mai săraci, vom fi poate și mai puțin cultivați, mai puțin instruiți pentru o vreme. Dar poate vom cîștiga altceva, tot sper asta, la nivelul umanului din noi. Vremurile grele generează solidaritate. Din păcate, știu bine că generează și încrîncenare, escaladare a egoismelor. Să sperăm, totuși, că în cele din urmă umanul va cîștiga. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Mercenarii Wagner „violează, răpesc și torturează soldații ruși”. Afirmația uluitoare a unuia dintre ofițerii lui Putin VIDEO
Locotenent-colonelul Roman Venevitin, care a fost capturat în apropierea orașului ucraineant Bakmut, a susținut că a fost torturat de mercenarii Wagner, în ciuda faptului că era de aceeași parte a războiului Rusiei .
image
Suspectul în cazul uciderii fetei de 12 ani, agresor recidivist. Și-a bătut iubita până a băgat-o în spital
Ilie Marcel Șerbiuc, bărbatul căutat pentru uciderea fetei de 12 ani, Ana Maria Constantin, și-a bătut o iubită de a băgat-o în spital. El și-a agresat și mama.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.