Ficţiuni politice de vară (2): Revenirea în ţară a diasporei

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

Revenirea masiv─â ├«n ┼úar─â a diasporei, ├«n 2035, a fost imediat inclus─â ├«n manualele ┼čcolare sub titlul ÔÇ×Revolu┼úia de catifea a Rom├ónieiÔÇŁ. Dar mul┼úi editoriali┼čti rom├óni ┼či str─âini au analizat fenomenul sub titluri mai ditirambice, de genul ÔÇ×Rom├ónia, marele salt civiliza┼úionalÔÇŁ sau ÔÇ×Rom├ónia, ├«n sf├«r┼čit ├«ntregit─âÔÇŁ sau ÔÇ×Anul ├«n care a ren─âscut Rom├óniaÔÇŁ.  

Fiecare dintre aceste titluri a captat c├«te ceva esen┼úial din ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«n acea lun─â august 2035 c├«nd ├«n jur de patru milioane de rom├óni s-au ├«ntors definitiv ├«n ┼úara lor. Mediile de informare europene ┼či interna┼úionale au difuzat atunci, timp de c├«teva s─âpt─âm├«ni, imagini tulbur─âtoare cu ┼čiruri nesf├«r┼čite de ma┼čini ┼či microbuze pline cu rom├óni pleca┼úi spre ┼úara lor dintr-un elan aproape ira┼úional. Toate acele imagini ┼či reportaje au r─âmas antologice ca intensitate emo┼úional─â: porni┼úi din Marea Britanie, din Spania, din Germania, din Fran┼úa, din Italia, din Grecia, din c├«teva ┼ú─âri nordice, rom├ónii parcurgeau Europa spre o destina┼úie unic─â, propria lor ┼úar─â, de unde fuseser─â obliga┼úi s─â plece din cauza corup┼úiei ┼či a lipsei de oportunit─â┼úi economice.

Unul dintre cele mai tulbur─âtoare filme documentare a fost realizat atunci de Steven Spielberg. ├Än ciuda v├«rstei sale ├«naintate, 89 de ani, celebrul regizor american nu a vrut s─â rateze ocazia de a capta un eveniment politic ┼či socio-cultural at├«t de complex ┼či nea┼čteptat precum ├«ntoarcerea ├«n ┼úar─â a rom├ónilor ├«n vara anului 2035. Aplauda┼úi de milioane de europeni afla┼úi ├«n vacan┼ú─â, ├«ncuraja┼úi prin milioane de mesaje trimise pe re┼úelele de socializare, av├«nd sprijinul Uniunii Europene ┼či al multor institu┼úii interna┼úionale precum Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite, rom├ónii din diaspora au demonstrat atunci c─â fenomenul de f─âr├«mi┼úare a na┼úiunilor ┼či de topire a identit─â┼úilor ├«ntr-o globalizare strict comercial─â nu era ireversibil.

Sigur, ├«ntoarcerea a fost posibil─â pentru c─â, ├«n mai 2035, Partidul Diasporei c├«┼čtigase ├«n mod deta┼čat, f─âr─â drept de apel, at├«t alegerile preziden┼úiale, c├«t ┼či cele legislative. O victorie total─â care a oprit ├«n ultimul moment procedura de excludere a Rom├óniei din Uniunea European─â pe motivul c─â liderii ei perinda┼úi timp de 40 de ani la putere reu┼čiser─â s─â videze de con┼úinut toate structurile democratice. Uniunea European─â a finan┼úat atunci, pentru a combate uria┼čul dezechilibru demografic ┼či economic dintre Vest ┼či Est, programul numit ÔÇ×├Äntoarcerea d─â sens plec─âriiÔÇŁ. Bruxelles-ul a pl─âtit, de exemplu, timp de cinci ani salariile celor cincisprezece mii de medici rom├óni reveni┼úi ├«n ┼úara lor.

Poetul Mili┼ú─â Sterian, devenit pre┼čedinte, avusese de asemenea ini┼úiativa de a decreta o amnistie general─â a tuturor corup┼úilor, cu condi┼úia de a p─âr─âsi posturile de conducere ┼či de a preciza, ├«n scris, ce sume au dat sau au primit ├«n mod ilegal ├«n decursul anilor.

Opera┼úiunea #MeToo / Lista de pre┼úuri a fost un succes dep─â┼čind toate a┼čtept─ârile. Aproape to┼úi corup┼úii din Rom├ónia au colaborat indic├«nd cu sinceritate care au fost timp de ani ┼či ani tarifele lor pentru eliberarea unei adeverin┼úe, ├«nregistrarea unui dosar, ├«ncadrarea cuiva ├«ntr-un loc de munc─â, acordarea unui carnet de condus ma┼čina sau camionul, facilitarea drumului spre un mandat electoral etc., etc. Pe m─âsur─â ce Lista de pre┼úuri cre┼čtea ┼či se completa a devenit evident c─â Rom├ónia dezvoltase un sistem structural insuportabil ├«n materie de luare ┼či dare de mit─â, pe┼čche┼čuri ┼či ÔÇ×aten┼úiiÔÇŁ, servicii reciproce ┼či combina┼úii oculte, deturn─âri de fonduri ┼či exercitare de func┼úii doar ├«n numele intereselor personale.

Sociologii, psihologii, antropologii, filozofii ┼či jurnali┼čtii str─âini veni┼úi ├«n num─âr foarte mare ├«n Rom├ónia au ├«ncercat s─â ├«n┼úeleag─â un fenomen cu totul nou. Despre ura de sine, fenomen care s-a manifestat sub forme duse p├«n─â la abera┼úie la ├«nceputul secolului al XXI-lea ├«n ┼ú─ârile occidentale, se scriseser─â deja destul de multe analize. Dar nic─âieri nu se observase ├«nc─â un fenomen precum cel rom├ónesc, c─âruia speciali┼čtii i-au dat numele de sc├«rba de sine. De fapt, datorit─â acestui sentiment de sc├«rb─â de sine rom├ónii au putut ├«ncepe o nou─â pagin─â de istorie ├«n 2035. Sc├«rbi┼úi de cum se comportaser─â ├«n diversele sfere ale puterii, ale deciziei, ale conducerii ┼či ale responsabilit─â┼úilor, sute de mii de oameni ┼či-au recunoscut atunci faptele, particip├«nd la masiva opera┼úiune de poc─âin┼ú─â #MeToo / Lista de pre┼úuri. Evident, ┼či legea privind uitarea a favorizat acest elan. Pre┼čedintele (┼či poetul) Mili┼ú─â Sterian s-a inspirat ├«n ini┼úiativele sale din istoria Greciei antice, din faptul c─â uneori cet─â┼úile grece┼čti, dup─â ce se b─âteau cu ferocitate ├«ntre ele, decretau uitarea ca s─â poat─â colabora ┼či prospera din nou f─âr─â s─â perpetueze ura ┼či resentimentele.

Metoda a func┼úionat perfect ┼či ├«n Rom├ónia. Corup┼úii ┼či-au p─âstrat averile, dar au renun┼úat s─â mai m├«nuiasc─â manetele ma┼činii economice, politice ┼či sociale. O schimbare genera┼úional─â f─âr─â precedent s-a produs prin preluarea manetelor de c─âtre oameni n─âscu┼úi dup─â 1989. Ceea ce observa, ├«n toamna anului 2035, ┼či Haffington Post ├«ntr-un articol intitulat ÔÇ×Rom├ónia: 90% din deputa┼úi ┼či to╚Ťi membrii Guvernului au sub 40 de ani!ÔÇť.

Impulsul dat de diaspora, prin exigen┼úele ei morale, acestei schimb─âri de paradigm─â a fost spectaculos ┼či a contrazis majoritatea doctrinelor economice. Mul┼úi economi┼čti, dintre care unii laurea┼úi ai premiului Nobel, au recunoscut c─â niciodat─â nu ┼úinuser─â cont, ├«n analizele lor prospective, de acel ingredient aparent minor numit starea sufleteasc─â a unei na┼úiuni. ÔÇ×Saltul civiliza┼úional al Rom├ónieiÔÇŁ a avut ca termen de compara┼úie doar un singur alt eveniment de pe glob: occidentalizarea ├«n mar┼č for┼úat a japonezilor, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea sub ├«mp─âratul Meiji.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?