Ficţiuni politice de vară (2): Revenirea în ţară a diasporei

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Revenirea masivă în ţară a diasporei, în 2035, a fost imediat inclusă în manualele şcolare sub titlul „Revoluţia de catifea a României”. Dar mulţi editorialişti români şi străini au analizat fenomenul sub titluri mai ditirambice, de genul „România, marele salt civilizaţional” sau „România, în sfîrşit întregită” sau „Anul în care a renăscut România”.  

Fiecare dintre aceste titluri a captat cîte ceva esenţial din ceea ce s-a întîmplat în acea lună august 2035 cînd în jur de patru milioane de români s-au întors definitiv în ţara lor. Mediile de informare europene şi internaţionale au difuzat atunci, timp de cîteva săptămîni, imagini tulburătoare cu şiruri nesfîrşite de maşini şi microbuze pline cu români plecaţi spre ţara lor dintr-un elan aproape iraţional. Toate acele imagini şi reportaje au rămas antologice ca intensitate emoţională: porniţi din Marea Britanie, din Spania, din Germania, din Franţa, din Italia, din Grecia, din cîteva ţări nordice, românii parcurgeau Europa spre o destinaţie unică, propria lor ţară, de unde fuseseră obligaţi să plece din cauza corupţiei şi a lipsei de oportunităţi economice.

Unul dintre cele mai tulburătoare filme documentare a fost realizat atunci de Steven Spielberg. În ciuda vîrstei sale înaintate, 89 de ani, celebrul regizor american nu a vrut să rateze ocazia de a capta un eveniment politic şi socio-cultural atît de complex şi neaşteptat precum întoarcerea în ţară a românilor în vara anului 2035. Aplaudaţi de milioane de europeni aflaţi în vacanţă, încurajaţi prin milioane de mesaje trimise pe reţelele de socializare, avînd sprijinul Uniunii Europene şi al multor instituţii internaţionale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, românii din diaspora au demonstrat atunci că fenomenul de fărîmiţare a naţiunilor şi de topire a identităţilor într-o globalizare strict comercială nu era ireversibil.

Sigur, întoarcerea a fost posibilă pentru că, în mai 2035, Partidul Diasporei cîştigase în mod detaşat, fără drept de apel, atît alegerile prezidenţiale, cît şi cele legislative. O victorie totală care a oprit în ultimul moment procedura de excludere a României din Uniunea Europeană pe motivul că liderii ei perindaţi timp de 40 de ani la putere reuşiseră să videze de conţinut toate structurile democratice. Uniunea Europeană a finanţat atunci, pentru a combate uriaşul dezechilibru demografic şi economic dintre Vest şi Est, programul numit „Întoarcerea dă sens plecării”. Bruxelles-ul a plătit, de exemplu, timp de cinci ani salariile celor cincisprezece mii de medici români reveniţi în ţara lor.

Poetul Miliţă Sterian, devenit preşedinte, avusese de asemenea iniţiativa de a decreta o amnistie generală a tuturor corupţilor, cu condiţia de a părăsi posturile de conducere şi de a preciza, în scris, ce sume au dat sau au primit în mod ilegal în decursul anilor.

Operaţiunea #MeToo / Lista de preţuri a fost un succes depăşind toate aşteptările. Aproape toţi corupţii din România au colaborat indicînd cu sinceritate care au fost timp de ani şi ani tarifele lor pentru eliberarea unei adeverinţe, înregistrarea unui dosar, încadrarea cuiva într-un loc de muncă, acordarea unui carnet de condus maşina sau camionul, facilitarea drumului spre un mandat electoral etc., etc. Pe măsură ce Lista de preţuri creştea şi se completa a devenit evident că România dezvoltase un sistem structural insuportabil în materie de luare şi dare de mită, peşcheşuri şi „atenţii”, servicii reciproce şi combinaţii oculte, deturnări de fonduri şi exercitare de funcţii doar în numele intereselor personale.

Sociologii, psihologii, antropologii, filozofii şi jurnaliştii străini veniţi în număr foarte mare în România au încercat să înţeleagă un fenomen cu totul nou. Despre ura de sine, fenomen care s-a manifestat sub forme duse pînă la aberaţie la începutul secolului al XXI-lea în ţările occidentale, se scriseseră deja destul de multe analize. Dar nicăieri nu se observase încă un fenomen precum cel românesc, căruia specialiştii i-au dat numele de scîrba de sine. De fapt, datorită acestui sentiment de scîrbă de sine românii au putut începe o nouă pagină de istorie în 2035. Scîrbiţi de cum se comportaseră în diversele sfere ale puterii, ale deciziei, ale conducerii şi ale responsabilităţilor, sute de mii de oameni şi-au recunoscut atunci faptele, participînd la masiva operaţiune de pocăinţă #MeToo / Lista de preţuri. Evident, şi legea privind uitarea a favorizat acest elan. Preşedintele (şi poetul) Miliţă Sterian s-a inspirat în iniţiativele sale din istoria Greciei antice, din faptul că uneori cetăţile greceşti, după ce se băteau cu ferocitate între ele, decretau uitarea ca să poată colabora şi prospera din nou fără să perpetueze ura şi resentimentele.

Metoda a funcţionat perfect şi în România. Corupţii şi-au păstrat averile, dar au renunţat să mai mînuiască manetele maşinii economice, politice şi sociale. O schimbare generaţională fără precedent s-a produs prin preluarea manetelor de către oameni născuţi după 1989. Ceea ce observa, în toamna anului 2035, şi Haffington Post într-un articol intitulat „România: 90% din deputaţi şi toți membrii Guvernului au sub 40 de ani!“.

Impulsul dat de diaspora, prin exigenţele ei morale, acestei schimbări de paradigmă a fost spectaculos şi a contrazis majoritatea doctrinelor economice. Mulţi economişti, dintre care unii laureaţi ai premiului Nobel, au recunoscut că niciodată nu ţinuseră cont, în analizele lor prospective, de acel ingredient aparent minor numit starea sufletească a unei naţiuni. „Saltul civilizaţional al României” a avut ca termen de comparaţie doar un singur alt eveniment de pe glob: occidentalizarea în marş forţat a japonezilor, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sub împăratul Meiji.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.