Ospitalitate şi industrie

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
„Cu bule“ jpeg

Vorbind acum cîteva săptămîni de diferitele industrii actuale, nu am pomenit-o pe una des evocată în ultima vreme, printr-o formulă de desemnare destul de derutantă: industria ospitalităţii. Presa actuală pune tot mai mult în circulaţie sintagma în cauză, iniţial mai obişnuită în studiile de economie, în special în cele traduse din engleză: „Lovită crunt de pandemie, industria ospitalităţii din întreaga lume a avut de suferit” (bursa.ro); „În România doar şcolile de meserii pregătesc personal în industria ospitalităţii” (stirileprotv.ro); „Angajaţii din industria ospitalităţii, chemaţi să întrerupă lucrul timp de o oră în semn de protest” (ziare.com) etc. Formula calchiată după engleză (hospitality industry) nu sună foarte firesc în română, unde pînă de curînd termenul industrie nu era folosit cu sensul „activitate într-un domeniu”, iar ospitalitatea era asociată cu gratuitatea (şi, desigur, cu specificul naţional, în clişeul tradiţionala ospitalitate românească).

E drept, sensurile din DEX ale cuvîntului ospitalitate („însușirea de a fi ospitalier”; „primire, găzduire bună oferită cuiva”) nu interzic noua combinaţie de termeni. Dicţionarele interbelice excludeau însă în mod explicit activitatea comercială din sfera ospitalităţii. În Dicţionarul universal al lui Şăineanu (ediţia a VI-a, 1929), aceasta era definită ca „buna voință de a primi și ospăta pe cineva gratuit” (sublinierile, aici şi în continuare, îmi aparţin). La Candrea, în Dicţionarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească (1931), se vorbea de „primire bună, găzduire şi hrană dată fără plată şi din toată inima călătorilor şi acelora cari n-au unde să se adăpostească”. Iar în dicţionarul lui Scriban, din 1939, definiţia ospitalităţii era „bună voința de a primi pe cineva în casă (ca să doarmă ori numai să se odihnească) și de a-l ospăta gratis”.

În vechile dicţionare se mai pot observa şi alte lucruri interesante. De exemplu, termenul ospitalitate era ilustrat de puriştii Laurian şi Massim, în dicţionarul lor latinizant (vol. II, 1876), prin exemple care transmiteau o atitudine destul de xenofobă: „ospitalitatea ţărei noastre a fost şi e încă foarte mare, a suferit şi suferă încă ţara de generoasa ei ospitalitate”. La verbul a ospeta („cea mai mare plăcere a românului e a ospeta pre toţi străinii cîţi poate”) apărea totuşi şi varianta comercială a fenomenului: „se zice şi de recepţiune pre cost” (= primirea în gazdă contra cost). De fapt, trecerea de la un sens tradiţional al ospitalităţii la cel „industrial” (de activitate comercială) nu e specifică limbii române, ci ţine de o extindere semantică firească, determinată de tendinţa vorbitorilor de a prezenta o stare de lucruri în lumina care le este cea mai favorabilă.

Familia de cuvinte a ospitalităţii (dacă includem în ea cuvintele asociale prin originea îndepărtată, nu doar derivatele directe) este dintre cele mai variate şi mai surprinzătoare. De latinescul hospes se leagă, într-o formă sau alta, nu doar vechile oaspete, ospăţ, ospeţie, a (se) ospăta, ci şi mai tîrziul ospătar, împrumuturile culte ospitalitate şi ospitalier, dar şi (prin legături mai complicate, despre care a scris Marius Sala, în Aventurile unor cuvinte româneşti, 2006) termeni ca hotel, ospiciu şi spital. O legătură etimologică există şi între românescul oaspete şi englezescul host („gazdă”), în ciuda sensului lor opus: oaspete e moştenit din latină (din hospes, hospitis), iar host provine din franceza veche, unde hoste (în forma actuală: hôte) era tot urmaşul latinescului hospes. Cuvîntul latin avea două sensuri care azi ne apar ca opuse, denumind ambii participanţi la un act de ospitalitate: atît musafirul, cît şi gazda. Multe limbi romanice (franceza, italiana etc.) au păstrat ambele sensuri, dar în engleză s-a fixat doar semnificaţia „gazdă”. Româna, în schimb, a păstrat din latină doar semnificaţia „musafir”.

În româna veche erau şi mai multe cuvinte din aceeaşi familie, acum ieşite din uz. De exemplu, înainte de a se împrumuta adjectivul ospitalier, sensul acestuia putea fi exprimat de ospătos, ospătareţ, ospătarnic. Pentru ospitalitate, dicţionarele indică sinonimul rar şi complet uitat ospătătură (căruia nu i-am putea imagina, desigur, o revenire în uz).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii