Încă bîjbîim

Publicat în Dilema Veche nr. 854 din 20 - 26 august 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

În cele deja cele aproape șase luni de cînd a fost declarată pandemia de COVID-19, omenirea a trecut prin diverse faze. La noi, de exemplu, în aprilie, cînd aveam 400-500 de infectări zilnic, era decretată starea de urgență și ieșeam din casă doar pe bază de bilețel. Astăzi, cînd avem de trei ori mai multe cazuri pe zi, starea e doar de alertă, ba chiar de curînd s-a decis prelungirea programului teraselor cu încă o oră. Sîntem tot mai infectați, dar în același timp tot mai relaxați. Nu e neapărat un paradox. Se confirmă regula că toleranța la orice fel de risc crește și individual, și social pe măsură ce te confrunți cu el. De altfel, ni s-a tot spus că trebuie „să învățăm să conviețuim cu virusul” care este printre noi. Măsurile de prevenție sînt tot mai țintite și se schimbă în funcție de situație, dar de multe ori și în funcție de interese. Pare că se face un fel de medie între ce spun experții, cerințele și influențele economice, mentalitățile populare și ideile autorităților. De aici apar măsurile oscilante, care din punct de vedere strict științific, matematic, par incoerente.

Se întîmplă la fel în toată lumea. Nu demult, de exemplu, austriecii interziceau românilor să le viziteze țara și opriseră toate zborurile dinspre România, iar mai nou, deși în România numărul cazurilor de COVID-19 a crescut, austriecii au început să permită intrarea pe bază de test, după modelul grecesc. Trebuie remarcat că bulgarii, în schimb, primesc turiști români fără probleme, iar la ei în țară pare că pandemia nici nu s-a prea simțit.

Noi înșine, românii, după ce am ieșit „victorioși” din primele luni de pandemie, am devenit acum (așa cum de altfel, din păcate, sîntem obișnuiți) unul dintre cazurile cele mai rele din Europa. Viceversa, după ce au fost în cea mai dramatică situație de pe planetă, italienii par acum să nu mai aibă aproape nimic. O evoluție cu atît mai ciudată cu cît e total diferită de cea a vecinilor spanioli de peste mare, care se află acum din nou „în topul” îmbolnăvirilor. Pandemia asta e cu atît mai demoralizantă cu cît e mai greu de înțeles. La fel ca gripa spaniolă de acum o sută de ani, unora le produce simptomele unei răceli mai puternice, în vreme ce pe alții pur și simplu îi răpune. Spre deosebire de gripa spaniolă însă, nu pare a fi deloc sezonieră, ba chiar s-ar putea zice că în lunile de vară a evoluat mai puternic. Unii specialiști care ne spuneau că vara pandemia va scădea în intensitate ignorau evidența că ea se dezvolta încă de atunci nestingherită în țări permanent calde precum India sau Brazilia. De altfel, cum mai spuneam și altădată, pandemia de COVID-19 a părut a fi însoțită de o pandemie de prostie publică. Sau, mai bine zis, pandemia de coronavirus a scos la lumină și prostia care mocnea peste tot. Și mai ciudat a fost cînd am descoperit că și experții se contraziceau.

Derutant la pandemia actuală este și că a afectat deopotrivă țări dezvoltate și țări sărace. Statele Unite, o țară evoluată, cu reguli relativ stricte și cetățeni relativ disciplinați (chiar cu excepțiile conjuncturale din prezent), continuă să fie în fruntea îmbolnăvirilor și a deceselor. Pe de altă parte, între țări similare ca populație și mărime, aproape vecine, cum ar fi Ungaria și Cehia, apar diferențe surprinzătoare. Astfel, Cehia a declarat de la începutul pandemiei de patru ori mai multe cazuri decît Ungaria. Desigur, e de luat în calcul și numărul testărilor. Și aici apar însă lucruri derutante. În România, pe măsură ce numărul testărilor a crescut, s-a mărit proporțional și numărul rezultatelor pozitive. Iar  numărul testărilor și implicit al cazurilor a avut un punct de inflexiune cînd Grecia a introdus obligativitatea testării pentru turiștii din România. O creștere a testărilor la cerere, nu a celor conform definiției de caz, cum se spune. Asta ar trebui să ne ducă cu gîndul la concluzia că dacă, în loc de 20.000 de testări zilnice, am face 100.000, am avea și de cinci ori mai multe cazuri? Adică 7.000 de infectări pe zi în loc de circa 1.400?  Nu cumva aici e loc de speculații și manipulări?

O altă observație greu de înțeles, spun doctorii, este că, de multe ori, membri ai aceleiași familii care n-au stat izolați unii de alții, la testare ies unii pozitivi și alții negativi. Iar povestea se repetă la un interval de timp. Adică unii iau virusul și acesta persistă în organism, în vreme ce alții nu-l iau chiar după ce stau mult timp în contact cu purtătorii. E o chestiune de receptivitate a corpului încă departe de a fi decriptată.

Mai enervant e însă să auzi că locurile din spitale pentru această maladie sînt pe terminate. Păi, nu asta a fost principala problemă, încă de la început? Nu asta trebuia să facem de șase luni încoace printr-un efort național: spitale de campanie specializate, locuri, ventilatoare? Nu asta trebuia să fie prioritatea priorităților? Mai știți cînd armata se lăuda cu construcția de izolete? Putem înțelege că nu există destui doctori sau destul personal specializat, dar nu că e lipsă de locuri pentru bolnavi.

În fine, aș zice că omenirea se află într-un proces de bîjbîială și de învățare, dar știm că omul s-a dovedit a fi cea mai adaptabilă și eficientă specie de pe planetă. Ne vom descurca și de data asta, chiar dacă încă nu ne dăm seama exact cum.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii