Ficţiuni politice de vară (4): COVID, sau cînd omul devine un mutant

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Organizaţia Mondială a Sănătăţii îşi dădu avizul definitiv în 2040: omul a devenit un mutant. Epidemia de coronavirus izbucnită în 2020 nu fusese decît prima fază a unei mutaţii ireversibile a codului genetic uman. Timp de 20 de ani, umanitatea refuză să accepte acest adevăr, şi anume că în viitor fiinţele umane vor trebui să evite orice contact fizic pentru a supravieţui. Nici un vaccin şi nici un tratament nu schimbă însă evoluţia genomului uman spre ceea ce în 2040 deveni o evidenţă: lunga perioadă din istoria omului construită pe intimitate, relaţii tactile şi tandreţe luase sfîrşit.

Odată cu raportul privind transformarea omului într-o fiinţă căreia contactul cu semenii săi îi poate fi fatal, Organizaţia Mondială a Sănătăţii se autodizolvă. Dispărură, întrucît deveniseră inutile, şi alte structuri inventate de om cu scopul de a-şi organiza cît de cît viaţa în comun. Organizaţia Naţiunilor Unite ţinu o ultimă adunare generală în martie 2041. Într-un stil amintind de o anumită epocă din istoria umanităţii numită comunistă, responsabilii ONU îşi făcură autocritica: „Recunoaştem că nu am fost capabili să frînăm excesele societăţii de consum care ne-au transformat pe toţi în mutanţi, ne asumăm această responsabilitate şi ne retragem în neant”. În acel an, şi apoi în anii următori, nu mai fură atribuite nici premiile Nobel pentru chimie, fizică, medicină, pace şi literatură. La ce bun să mai celebrezi talente cînd nici unul dintre ele nu fusese capabil să evite transformarea omului în neom?

Termenul neom fu propus de filozoful Michel Onfray, în 2059 (cînd împlinea o sută de ani şi îi apărea a mia carte) pentru descrierea noii ipostaze existenţiale a aşa-numitelor foste fiinţe înzestrate cu raţiune. Din punctul său de vedere, atunci cînd un om nu mai poate atinge un alt om, el devine contrariul a ceea ce fusese, mai ales dacă orice relaţie fizică, inclusiv prin priviri, poate provoca instantaneu moartea. Avantajul termenului de neom, mai explica renumitul declinolog, este totuşi acela de a perpetua, prin chiar negaţia conţinută în el, memoria a ceea ce fuseseră locuitorii Terrei înainte de epidemie.

Mutanţii deceniilor post-COVID îşi mai aminteau cu nostalgie cum, în 2021 şi 2022, speraseră să învingă virusul cu ajutorul unor măşti sanitare purtate peste tot, precum şi printr-o intensivă igienă a mîinilor şi a corpului. Da, da, povesteau unii bătrîni, pe vremea aceea mai era posibil să ne privim unii pe alţii şi fiecare se putea îmbrăca după capul lui… Da, da, suspinau octogenarii şi nonagenarii, în 2020 încă puteam lua masa într-un restaurant, fără mască…

Combinezonul sanitar integral de unică folosinţă deveni obligatoriu la jumătatea secolului al XXI-lea, ceea ce avu drept consecinţă totala dispariţie a modei şi a industriilor de vestimentaţie. Industria turismului rezistă însă şi în noile condiţii, deşi accesul în marile muzee fu restrîns drastic. Pentru ca un copil născut în 2042, de exemplu, să poată vizita la maturitate Veneţia, părinţii îi rezervau un pass de 24 de ore încă din faza uterină… Nimeni nu mai putea călători pe glob în funcţie de capriciile sale, ca să admire piramida lui Keops sau Marele Zid chinezesc doar în numele unor pretinse nevoi culturale… Muzeul Luvru nu putea primi mai mult de o mie de vizitatori pe zi, iar în jurul marilor monumente şi vestigii istorice de pe planetă prezenţa umană era dozată în mod ştiinţific de noul Minister Mondial al Deplasărilor.

Japonia fu prima ţară care, pentru a nu frustra total noile generaţii de neoameni, decise să şteargă toate urmele perioadei cînd intimitatea tactilă fusese posibilă. Radicalismul comportamental al japonezilor declanşă o polemică planetară. Aveau oare voie neoamenii, ieşiţi totuşi din trunchiul speciei omeneşti, să uite două milioane cinci sute de mii de ani de existenţă? Japonezii considerară însă că uitarea era singura soluţie pentru crearea unor noi reflexe de supravieţuire. Teoria lor fu sintetizată simplu, doar prin cîteva fraze: „Dacă ne vom aminti veşnic că ne puteam cîndva atinge nu vom mai putea construi o civilizaţie fără intimitate tactilă”. Exemplul Japoniei fu urmat repede de alte ţări insulare (Noua Zeelandă, Australia, Cuba, Marea Britanie, Islanda), iar apoi se generaliză pe toată planeta.

Mutanţii de tip humanoid născuţi după 2050 nu-şi mai puseră în nici un fel problema intimităţii. Numeroase cuvinte fură, de altfel, retrase din vocabular. Toate filmele şi imaginile cu oameni ţinîndu-se de mîini, sărutîndu-se, mîngîindu-se, strîngîndu-se în braţe fură definitiv şterse, aruncate la pubela istoriei. Procreaţia medicală asistată deveni norma indispensabilă pentru perpetuarea neoamenilor. Industriile de divertisment deveniră sută la sută numerice. Comunicarea prin ecran interpus deveni noua normalitate.

În mod paradoxal, însă, eradicarea relaţiilor tactile dintre fiinţele înzestrate (cît de cît) cu raţiune dădu naştere unei noi forme de umanism. În condiţii de declin demografic galopant, războaiele îşi pierdură sensul. Nimeni nu mai ucidea pe nimeni, violenţa dispăru total în viaţa politică, delincvenţa scăzu la nivelul zero. Pe măsură ce scădea numărul de mutanţi pe planetă dispărea treptat şi tot ceea ce altădată fusese act de macism, de rasism, de xenofobie, de homofobie… În ciuda unui anumit sentiment nejustificat de tristeţe infiltrat în sufletul mutanţilor, ei îşi spuneau totuşi: „Iată că am reuşit, pînă la urmă, noi să salvăm ceea ce nu a reuşit omul, altfel spus să devenim mai buni”.

Cum din toată această transformare lipsea totuşi un element de spiritualitate, mutanţii începură să-l idolatrizeze pe COVID-19, cel aflat la originea noii lumi. Noua religie care se răspîndi pe tot globul primi numele de covidism.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.