De ce nu ne amintim viitorul?

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Dac─â n-o consideri pur ╚Öi simplu stupid─â, ├«ntrebarea din titlu poate fi ame╚Ťitoare. Derutante pot fi ╚Öi ├«ntreb─ârile despre natura fizic─â a conceptului acum (efemeritatea prezentului care se transform─â ├«n trecut imediat ce ai apucat s─â-l percepi), ca s─â nu mai vorbim despre cele cu oprirea timpului ├«n g─âurile negre sau despre sf├«r╚Öitul timpului (chiar al tuturor timpurilor). Fizicianul american Richard Muller, unul dintre cei mai mari experimentatori contemporani, expune o succesiune pasionant─â ╚Öi uluitoare a unor asemenea chestiuni fundamentale ├«n cartea sa Acum ÔÇô fizica timpului (scris─â ├«n urm─â cu doar patru ani ╚Öi tradus─â ├«n colec╚Ťia de ╚Ötiin╚Ť─â a editurii Humanitas).  

Autorul poveste╚Öte, pe ├«n╚Ťelesul unui public mai larg, ├«ncerc─ârile fizicienilor de a explica timpul ╚Öi curgerea lui ne├«ntrerupt─â care pare s─â nu aib─â dec├«t un singur sens. Dincolo de teorii sau specula╚Ťii filozofice, fizicienii moderni au f─âcut ╚Öi o mul╚Ťime de experimente, folosindu-se de orice porti╚Ť─â, c├«t de mic─â, pentru a avansa ├«n cunoa╚Öterea fenomenului. Una dintre cele mai importante tentative de a explica de ce timpul are un singur sens a fost a fizicianului Arthur Eddington care, ├«n urm─â cu aproape o sut─â de ani, a mers pe ideea c─â dintre legile fizicii (cunoscute la acea dat─â), una singur─â era legat─â de sensul timpului: legea a doua a termodinamicii. Formulat─â simplu, aceasta spune c─â Universul devine din ce ├«n ce mai dezordonat. A╚Öadar, entropia universului cre╚Öte ireversibil. Richard Muller descrie ├«n am─ânunt ipoteza lui Eddington, pentru ca apoi s-o desfiin╚Ťeze. El consider─â c─â ├«ntre aceast─â lege ╚Öi curgerea timpului nu exist─â o rela╚Ťie de cauzalitate, ci doar o simpl─â corela╚Ťie. Argumentele autorului s├«nt bazate ╚Öi pe rezultatele unor experimente cu particule pe care le-a f─âcut el ├«nsu╚Öi ├«n deceniile trecute. C├«t despre cre╚Öterea entropiei ├«n univers, Muller observ─â ╚Öi c─â: ÔÇ×Practic, tot ce consider─âm a fi civiliza╚Ťie se bazeaz─â pe sc─âderi locale ale entropieiÔÇŁ. A╚Öadar, pe c├«t posibil, omul ╚Öi-a organizat universul ├«nconjur─âtor ╚Öi s-a opus dezordinii. Cu toate astea, nu s-a putut vreodat─â demonstra c─â o sc─âdere local─â a entropiei ar fi modificat sensul timpului.

O inversare a timpului, legat─â de teoria relativit─â╚Ťii, ar putea fi demonstrat─â dac─â s-ar descoperi ├«n vreun experiment acele particule ipotetice numite tahioni (care ar circula cu o vitez─â mai mare dec├«t cea a luminii). De╚Öi Einstein a postulat c─â ├«n Univers viteza luminii e cea maxim─â, Muller spune c─â, la rigoare, legile fizicii n-ar ÔÇ×interziceÔÇŁ o vitez─â superioar─â. Cu toate acestea, el e de p─ârere c─â nu vor fi g─âsi╚Ťi niciodat─â tahioni, pe care, de altfel, spune c─â nu i-a c─âutat niciodat─â ├«n experimentele sale, din motive care ╚Ťin de liberul-arbitru, ├«n care crede. Leg─âtura dintre tahioni ╚Öi liberul-arbitru nu e chiar a╚Öa de complicat─â. Existen╚Ťa tahionilor ar ├«nsemna c─â timpul ar fi reversibil, deci c─â viitorul ar fi deja determinat (scris). Asta ar anula ideea de voin╚Ť─â ╚Öi de liber-arbitru al omului, ar ├«nsemna c─â toate lucrurile pe care le facem ar fi dictate de ni╚Öte for╚Ťe pe care nu le control─âm. Aici e unul dintre acele puncte ├«n care fizica ╚Öi filozofia se apropie foarte mult.

Richard Muller e o minte strălucită și universală. E evident că a studiat temeinic istoria filozofiei, dar face adesea referiri interesante la literatură sau la filme. De-a lungul vremii, doi dintre discipolii lui, pe care i-a lăsat să preia frîiele unor proiecte începute împreună cu el, au luat premiul Nobel pentru fizică. El însuși discipol al unui laureat Nobel (Luis Alvarez), a fost recompensat cu premiul Alan T. Watermann (SUA) în 1978. A făcut cercetări în foarte multe domenii ale fizicii, printre acestea numărîndu-se experimentele desfășurate la acceleratorul de particule de la Berkeley și studii de cosmologie. O echipă din care a făcut parte a descoperit că expansiunea Universului se produce în ritm accelerat.

Dac─â reu╚Öe╚Öti s─â absorbi lucrurile mai complicate din cartea sa, lectura poate fi de-a dreptul pasionant─â. Cu lunga ╚Öi excep╚Ťionala sa experien╚Ť─â, Muller ├«╚Öi permite s─â trag─â unele concluzii filozofice (bazate pe realit─â╚Ťi ╚Öi experimente fizice). El consider─â c─â, de la Big Bang-ul de ├«nceput al Universului, timpul se creeaz─â permanent, asemeni spa╚Ťiului: ÔÇ×De╚Öi mul╚Ťi g─âsesc contraintuitiv─â crearea continu─â a spa╚Ťiului, crearea continu─â a timpului e conform─â cu felul ├«n care percepem realitatea, este exact ceea ce resim╚Ťim. ├Än fiecare moment apare timp nou. Timpul nou este creat chiar acumÔÇŁ.

Mai simplu de at├«t nici c─â se poate. Nu de mult, am g─âsit exact aceea╚Öi idee exprimat─â ╚Öi de scriitorul francez Jean DÔÇÖOrmesson. Poate c─â e o veste proast─â pentru amatorii de scenarii SF cu g─âuri de vierme ╚Öi c─âl─âtorii ├«n timp. Dar e cu at├«t mai interesant cu c├«t drumul pe care s-a ajuns la o idee a╚Öa de simpl─â, ra╚Ťional─â ╚Öi de bun-sim╚Ť a presupus o  ├«ntreag─â istorie de observa╚Ťii, teorii, calcule ╚Öi experimente. O alt─â formulare concis─â a concluziei lui Muller ar fi c─â viitorul nu exist─â, el se creeaz─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.