„E nevoie doar de un ordin ca să vă omorîm pe toți” - povești dintr-o revoluție neterminată

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

M-au ridicat de pe stradă în 10 august, în jurul orei 20. Eram cu prietena și părinții. M-au bătut acolo, pe stradă. Apoi m-au luat cu o dubă în care m-au ținut cu fața în jos și mîinile în cătușe la spate pînă am ajuns la o secție de poliție. Apoi m-au urcat iar în dubă și am ajuns la o sală de sport a unei școli. Am găsit acolo alți aproximativ o sută de oameni care primeau același tratament. Cătușe și bătaie. Pe drum și ei fuseseră înjurați și loviți, fără să știe unde merg, de ce sînt ridicați și ce se va întîmpla cu ei, dar, mai ales, cu familile lor.

M-au ținut șase ore cu fața la podea. În jurul meu oamenii erau loviți aleatoriu. Mi-a trecut prin minte că aș putea fi chiar ucis. Ne-au și zis-o. 

„E nevoie doar de un ordin ca să vă omorîm pe toți.”

Mi-am adus aminte atunci de românul Traian Orban. E un revoluționar din Timișoara pe care l-am cunoscut acum un an cînd am vizitat Memorialul. Gîndul la Traian m-a făcut să zîmbesc, așa, cu fața în podea. 

Traian îmi arătase o fotografie agățată pe un perete al Memorialului Revoluției. 

În imagine era el în pijama de spital, cu un picior bandajat. Fusese împușcat. Traian-din-fotografie privește spre obiectiv și are mîna stîngă ridicată arătînd semnul victoriei. Și mai are ceva: un zîmbet larg pe față.

Traian mi-a zis atunci că va veni un moment ca acela prin care a trecut el și la mine în țară. Mi-a zis că poate spune asta doar privindu-mă. Pe moment, mi-au cam dat lacrimile. Peste nici un an, sînt pe o podea și bastoanele cad la întîmplare. Și mi-am adus aminte de cuvintele lui. 

Mi-a rămas în minte un moment anume din noaptea aia. Unul dintre șefii polițiștilor, cel mai dur dintre ei, ori cel puțin așa mi se părea mie, primește un telefon de acasă. Soția, probabil. Am ascultat conversația. Îi spunea femeii să nu îl aștepte și să o culce pe fetița lor. El mai avea de lucru și, probabil, va mai dura. Le-a spus că le iubește.

Oamenii care ne loveau cu sălbăticie în sala aia de sport putea fi în același timp soți și tați grijulii. Cele două aspecte ale vieții lor nu se contraziceau în nici un fel. Ascultîndu-le conversațiile, auzindu-i cum rîd, mi-am dat seama din nou că s-ar putea să nu mai prind a doua zi. Erau niște oameni la muncă. O muncă ce le aducea satisfacții. Erau mulțumiți.

Undeva, printre cei întinși pe jos, era și un copil de 14 ani. Arăta mai degrabă de 12. Era îmbrăcat într-un tricou dintre acelea de care poartă copiii. M-am întrebat ce pericol or fi văzut în el de l-au arestat doar pentru că l-au găsit pe stradă. M-am întrebat și s-o fi întîmplat cu prietena mea. Și cu părinții mei. Am aflat doar după ce mi-au dat drumul acasă.

Mama a fost reținută două zile, iar tata trei. Ambii au fost înghesuiți în celule cîte 40 de persoane în loc de patru, dezbrăcați și fotografiați în diverse poziții, umiliți și bătuți, fără apă sau mîncare.

Prietena mea are 17 ani și a fost lovită în cap cu o bîtă de un polițist. A stat cinci ore în arest pentru că nu era nimeni care să îi ceară eliberarea. Părinții ei erau arestați deja.

O vreme n-am mai ieșit la proteste. Nu am putut să o fac din cauza durerilor provocate de lovituri.

Cînd am putut să merg din nou, am găsit pe stradă mulțimi mari de oameni. Formaseră un lanț uman, lung de 14 kilometri, între închisoarea unde sînt ținuți cei mai mulți prizonieri acum și o piață din Minsk unde au fost masacrați oameni în vremea lui Stalin.

Miron Vitușka are doar 16 ani. Trăiește în Minsk, studiază istoria și își testează talentul într-o trupă de rock psihedelic. Optimismul și-l hrănește descoperind oameni la proteste. Oricine a participat la o manifestație de mari dimensiuni poate depune mărturie că sentimentul acela de unitate, solidaritate și curaj e special. Sentimentul că se poate schimba ceva, iar, uneori, schimbarea e iminentă.

Ajung la el și mesajele venite de prin alte părți ale lumii, pe rețele sociale, pe aplicații de mesagerie instant etc.

Uitîndu-se la oamenii de pe stradă, citind mesajele, vrea să creadă că nu e singur. Speră că Europa nu își va pierde interesul pentru Belarus. În închisorile regimului Lukașenko sînt încă oameni despre a căror soartă nu se știu multe lucruri. În spitale sînt oameni desfigurați de bătăi primite pe stradă sau în secțiile de poliție.

Îmi dă asigurări că ceea ce se întîmplă în Belarus zilele astea nu e o revoluție a elitelor. Oamenii sînt marcați de brutalitatea regimului și, crede Miron, nu au să treacă peste asta.

E început de săptămînă și, în week-end, la Minsk a avut loc un protest uriaș. Probabil sute de mii de oameni. Aleksandr Lukașenko la televizor, vînturînd o pușcă în aplauzele unor polițiști.

Miron o să iasă din nou pe stradă. La cei 16 ani ai lui, totul e posibil. Chiar și căderea unei dictaturi care există de dinainte ca el să se nască.

(Notă: Dialogul cu Miron Vitușka nu ar fi fost posibil fără implicarea Dianei Filimon, președinta Forum Apulum, căreia îi mulțumesc și pe această cale.)

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.