⬆
Societate
Pagina 93
O lecţie isterică de istorie
Emisiune de (falsă) dezbatere la una dintre televiziuni. Subiectul: cartea istoricului Lucian Boia – Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări, apărută recent la Editura Humanitas. Invitaţi sînt un gazetar (ardelean), trei istorici, dintre care doi ardeleni, doi preoţi, de confesiuni diferite.
Momente de cumpănă
N-aş putea să spun – şi nici nu mi-aş dori să pot zice – că am trecut pînă acum în vreun fel pe lîngă moarte. Mi s-a părut însă că am trecut printr-o situaţie înspăimîntătoare într-un zbor cu avionul, cînd pilotul a ratat aterizarea, pe o furtună oribilă.
Atîta sărbătoare...
Îmi plac sărbătorile şi mi le doresc. Am făcut, mult timp, parte dintre cei ce vor să fie Crăciun în fiecare zi. Dar nu orice fel de sărbători. Cele care au o semnificaţie reală, care chiar celebrează ceva esenţial, din perspectivă religioasă şi tradiţională.
Porc chipotle pre-vegan
Hotelul El Conquistador era cel mai frumos din Tijuana. Fusese construit în jurul unui patio, în stilul vechilor haciende. Petrecerea Iglesias-Morales avea loc în sala „Don Quijote“. Muzica de fond, foarte ritmată, era cîntată de o orchestră mariachi destul de mediocră.
Cum se reconfigurează piaţa TV
Plecările din PRO TV, de după demisia lui Adrian Sîrbu, au fost discutate şi relatate pe larg de presă. Totuşi, ele nu au schimbat ceva esenţial, pînă în momentul demisiei Monei Segall, cea mai cunoscută producătoare a postului, care realiza Românii au talent, Vocea României, Dansez pentru tine şi Master Chef.
Pionierii de azi, activiştii de mîine
Din cauza celor 11 ani pe care i-am trăit în comunism (importanţi, pentru că au fost „de formare“), sînt în continuare destul de sceptică şi de derutată în ceea ce priveşte termenul de activism. Şi în privinţa oamenilor care aderă la o cauză şi care acţionează strict conform principiilor ei, care vor să schimbe lumea.
Festivalul implicării – un tîrg al asociaţiilor şi fundaţiilor
Sîmbătă şi duminică, pe 10 şi, respectiv 11 mai, în Parcul Herăstrău are loc ONGFest – Tîrgul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, organizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Acest festival se desfăşoară pentru a cincea oară sub acest nume şi aduce la Bucureşti organizaţii din toată ţara.
Aristocratul-ţigan şi Partidul European – interviu cu Louis de Gouyon MATIGNON
Un OZN în peisajul politic francez, apărut de curînd, apărînd drepturile ţiganilor francezi (gens du voyage), dar nu numai, ci şi al romilor, gitanilor etc. Atît de tînăr – are doar 22 de ani –, Louis (supranumit în hexagon „aristocratul-ţigan“) se îndreaptă spre noi cu nonşalanţa şi determinarea pe care i le cunoşteam deja.
„Politeţea are ca fundament empatia“ – interviu cu Dana GONŢ
Este realizatoarea emisiunii Bonton, difuzată duminica, de la 17,30, la Digi24. Dana Gonţ vorbeşte despre bune maniere, într-o Românie în care acestea sînt pe cale de dispariţie. Nu pretinde că ar civiliza România, ci doar încearcă să îi arate un chip mai frumos.
Cu ochii-n 3,14
● S-au inventat vacile cu hublou. În Elveţia, la Grangeneuve. O trapă din cauciuc, care le permite oamenilor de ştiinţă să analizeze cu mai mare uşurinţă bolul alimentar. Sper să se inventeze şi oamenii de ştiinţă cu hublou, ca să vedem şi noi exact ce au în cap. (L. V.)
● Japonezii au lansat o serie de paste de dinţi cu extract din testicule de caracatiţă, dar şi din cărbune de bambus, cu aromă de vinete, dar şi de… gorilă. Să nu-mi spuneţi că nu v-aţi trezit niciodată dimineaţa cu nevoia de a
Curs practic de arta fugii
La o zi după povestea de săptămîna trecută – pentru cei care au dat peste ea, cea cu vînzătoare cumplit de antipatice şi păstrăvi mucegăiţi –, tot aşa, cam pe la ora prînzului, mă duc să-mi încerc norocul la unii care vînd mîncare gătită. Şi tot în buricul Capitalei noastre.
Graffiti-uri şi plăci memoriale
Gestul polemic al graffiti-urilor, practica rebelă care a marcat reţeaua urbană afirmînd o pulsiune agresivă a cunoscut o deplorabilă recuperare „oficială“, ca şi cum, astfel, primarii descopereau o posibilitate de a decora oraşul.
1 Mai mititeluim
Mieluim de Paşti, porcim de Crăciun, de 1 Mai – nici o masă fără mici. Scump este la Cocoşatul, dar tot acolo e mama micilor. Tragedia patronului Oiţă n-a stricat reţeta Cocoşatului. Ce are Cocoşatul? Are gustul! Are moliciunea! Scoate Haplea din mine şi-l aruncă la mult.
O carte pentru un reînceput
„Eşecul sistemului şcolar se află în centrul crizei societăţii noastre. El o şi reflectă, de altfel. Cum ar putea să rezolve şcoala problemele care vin din afară? (...) Cum să le ceri elevilor preţuirea efortului, simţul disciplinei şi respectul celuilalt, dacă aceste valori sînt ignorate sau ridiculizate, în anturajul lor?"
Două întîmplări
În duminica de Paşti, puţin înainte de prînzişor, oraşul era gol. Prin Romană, terasele de la McDonald’s şi de la KFC erau însă aproape pline de adolescenţii scăpaţi în soare, zburdînd liberi printre chiftele şi aripioare, după corvoada drobului şi a fripturii de miel la care strîmbaseră din nas.
Planuri
Am descoperit, cu vîrsta, că fac parte din categoria celor cărora mai mult le place să facă planuri, decît să performeze acţiunile plănuite în sine. Cred că povestea asta i se datorează tatălui meu, care construia utopii în familie: trăiam cu toţii într-o lume imaginară, în paralel cu oribila lume comunistă.
Sote de miel Félicia
Félicia gătea foarte bine. Specialitatea ei erau mîncărurile înăbuşite, ca soteul de miel, tocana de vită sau viţelul Berry. Pentru Jévard şi Bruno a ales prima variantă. Aşteptau să fie serviţi, aşezaţi unul în faţa celuilalt, şi îşi făceau poftă cu un roze de Var.
Cum m-am îmbogăţit pe seama lui Eminescu, fără să vreau
În ianuarie, la vreo săptămînă după ziua lui Eminescu, am postat la mine pe blog şi în alte locuri o carte electronică cu Poesiile, ediţia antumă a lui Maiorescu. Şi eBook-urile au soarta lor, iar ceea ce s-a întîmplat cu al meu (sau, mai degrabă, al lui Eminescu) este instructiv.
Preşedintele de bloc
A fi preşedinte de bloc (a se înţelege bloc comunist, construit prin anii ’80, reabilitat termic de curînd) e mai mult decît o funcţie. Eşti un fel de Dumnezeu al blocului. Dispui (aproape) după bunul tău plac de cele opt etaje, de casa scărilor şi de paliere, de lift şi de ghene, ba chiar şi de terasa blocului.
Rapoartele FreeEx
Primul pas, cînd vorbeşti despre libertatea presei în România, e să consulţi Rapoartele FreeEx, rapoarte anuale care consemnează un fel de istorie a devenirii presei libere în România de după Revoluţie, acoperind cu minuţiozitate monitorizarea domeniului mass-mediei româneşti, din 1999 pînă în prezent.
Revanşa lui Kennan
Ziarul britanic The Observer a publicat în replică o caricatură arătîndu-l pe Putin aşezat pe un tron din care intră şi ies o mulţime de pumnale, cu mîna pe robinetul ce închide conducta de gaze către Ucraina, în timp ce spune: „Vine iarna.“
Cum să judeci o societate după gunoaiele ei
Dr. Héctor Francisco Castillo Berthier este un personaj descins direct din proza fantastică sud-americană. Cînd l-am văzut pentru prima dată la Napoli, la sfîrşitul anului trecut, la conferinţa „Un viitor fără deşeuri“, n-am crezut nici o clipă că ar putea fi un conferenţiar.
Cu ochii-n 3,14
● La o sală de sport. Antrenorul, medic, vorbind, cît se poate de serios, despre un pacient cu discopatie: „Domnul discopat…“. Sau, corectînd posturile corporale şi folosind, în funcţie de vîrsta, sexul şi respectabilitatea pacientului, termenii „posterior“, „şezut“, „şezută“ sau „fund“ (pentru unul şi acelaşi lucru). Şi, în glumă, mai ales pentru pacienţii mai tineri, instrucţiunea buimăcitoare: „Pe burtă, cu faţa în sus!“ Ca în Exorcistul. (M. P.)
● La marginea şoselei, cineva şi-a împrejmuit
Ucigaşul de imbecili
Anecdota e binecunoscută: trecînd pe lîngă o manifestaţie, Charles de Gaulle a văzut o pancartă pe care scria: "Mort aux cons!"; generalul a avut atunci o replică memorabilă: "Vaste programme".
Pentru bucate, care şi în ce lună, şi cînd să se mănînce
Cînd lumea se învîrtea în jurul unor reguli, mîncarea, trupul, timpul se orînduiau cu grijă şi teamă de spiritele libere ale naturii. De aceea, oamenii au înregistrat toate aceste temeri care ar fi putut să-i molipsească prin ignorarea lor.
Iubirea de aproapele face minuni
Cîteva zile înainte de Paşti. Tristeţea începe odată cu stricarea vremii. Dintr-o primăvară curajoasă, totul se prăbuşeşte, brusc, în ploaie şi frig. Chipurile compatrioţilor, adineaori luminoase, se încruntă şi se schimonosesc. Traficul de pe străzile Capitalei explodează ca un covor de bombe cu noroi.
Cum să te angajezi la erotic-line
Racolarea persoanelor care lucrează la linia erotică, chat, video-chat se face de obicei prin intermediul anunţurilor de la mica publicitate sau pe Internet. Posibilele angajate sînt ademenite cu un salariu avantajos şi o muncă destul de liniştită. Ce e mai departe, nimeni nu mai ştie.
Marţi a venit mielul
Cu cuţit mic, cum poţi să-l faci mic? Pentru congelatorul tău? Pentru mai tîrziu. Pentru tine. Mielul era mai mare decît masa. Era mai mare decît pofta mea. Nicicînd n-am mîncat destul miel. Fraged. Nicicînd nu mi-am dorit să-mi astîmpăr pofta de miel. Anul acesta era mai mare, cel mai mare.
O regulă prea curînd uitată
O binecunoscută cutumă a educaţiei de la noi este: „Nu vorbi dacă nu eşti întrebat!“ O regulă care, în principiu, inhibă orice impuls, altfel firesc, de a dialoga cu pedagogul, de a cere lămurirea neclarităţilor, de a solicita explicaţii suplimentare, de a iniţia dezbateri, de a pune la îndoială formule gata făcute.
Simplitate, frumuseţe şi alte asemenea
Sînt cîte unii care stau la oraş, dar tînjesc după sat. Ajunşi la sat, strîmbă din nas la casele cu etaj şi balustrade din inox, trofeul portocaliu al celor plecaţi să-şi rupă spinările prin cealaltă Europă. Un curent păşunist-naţionalist-religios bîntuie peste unii care nu mai contenesc cu laudele pentru „oamenii frumoşi şi simpli“.
Starea de boală
Cînd e cineva bolnav dintre apropiaţi, trăieşti într-o lume paralelă cu cea a majorităţii semenilor tăi. Între tine şi ei se ţese o uriaşă prăpastie, un ocean tot mai tulbure şi mai greu de trecut. Lumea bolii cu care trebuie să te lupţi, asemenea unei găuri negre ori a unui vortex, trage de tine şi încearcă să te smulgă lumii celeilalte.
Gibelotte de iepure
I-am întins mîna mai întîi lui Simon, care, bucuros să mă vadă, mi-a zîmbit franc. „Miroase bine la tine“ i-am spus, inspirînd adînc. „Azi avem iepure gibelotte… îţi aduc o porţie?“ Iepurele parfuma toată încăperea, un motiv suficient pentru a-l încerca, iar faptul că mă aşezasem în faţa unui mic mâchon nu dăuna defel poftei mele de mîncare.
Cultură pe gratis
Plin de tentaţii uşoare şi locuri în care îţi pierzi vremea, Internetul are şi o zonă în acelaşi timp instructivă şi delectabilă: aceea a culturii gratuite, legale. Online poţi găsi aproape orice, de la cărţi, la filme şi soft-uri educaţionale care nu costă nimic. Am făcut pentru dumneavoastră o listă de site-uri de acest tip.
Bicicliştii - o nouă specie urbană
Într-o intersecţie aglomerată din centru, mă întîlnesc cu un fost coleg de liceu. Eu dau să traversez, el se proţăpeşte în faţa mea, cocoţat pe bicicleta lui ultimul tip (aşa mi se pare, nu mă pricep la biciclete din astea noi), de unde n-are de gînd să se dea jos.
În căutarea lui Gardel
Am plecat la Buenos Aires după trei ani de dansat tango la Bucureşti, ca să înţeleg de unde vine farmecul acestui dans. Sau mod de agregare socială – cum vreţi să îi spuneţi.
Sursele conduitei ruseşti
Nu e stabilit un anume timp care ar trebui să treacă înainte ca jurnalismul să lase cale liberă istoriei, dar, în mod normal, istoricii scriu cu avantajul perspectivei pe care o oferă trecerea anilor, a deceniilor sau chiar a secolelor.
Calculul lui Putin
După cele mai multe calcule, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost cîştigătorul crizei din Ucraina, cel puţin pînă acum. Anexarea Crimeei – pe care Nikita Hruşciov a transferat-o arbitrar Ucrainei în 1954 – a fost mult aplaudată acasă şi lui nu i-a păsat de reacţia Occidentului.
Cu ochii-n 3,14
● Premierul Victor Ponta şi-a mutat biroul la Ministerul Apărării. Cică e mai bine păzit acolo de „înscenările lui Băsescu“. Tot ce se poate. Problema este însă cine îl păzeşte de el însuşi, de gafele şi caraghioslîcurile proprii? Pentru asta, mutarea biroului (în Congo?) nu e suficientă. (M. V.)
● Poeta Nina Cassian, plecată dintre noi săptămîna trecută la vîrsta de 89 de ani, a răspuns o singură dată unei anchete din Dilemateca. „Ce cuvinte vă plac?“ era întrebarea la care Nina Cassian a răspu
Păresimi şi Cîşlegi
Ţăranul român mănîncă destul de prost, după cum v-am mai povestit prin paginile acestei reviste. Trebuie menţionat însă că acest regim al precarităţii se asociază multelor posturi de peste an, cînd românii, creştini ortodocşi, urmează o dietă sărăcăcioasă şi severă.
Lege şi ordine
Ziarele şi emisiunile de ştiri de la televizor au tot amintit în ultima vreme povestea domnului Augustin Căpâlnaş, poliţistul care conducea, de ani buni, fără permis. E drept, istoria personajului central al acestei poveşti culminează cu momentul în care se descoperă că omul nu avea permis de conducere.
Omul este relaţii
Dacă tu nu stabileşti o relaţie, nu eşti om. Oricît mi s-ar bate capul că nu stabileşti relaţii în mall-uri, ori supermarketuri, ştiu că nu este adevărat. Nu vorbesc despre faptul simplu că mall-ul şi supermarketul sînt în cădere liberă şi că ultima invenţie a lor este produsul cică neaoş îmbrăcat în etichete cît mai tradiţionale.
De ce aşa nu
Am citit programele şcolare şi, într-adevăr, multe dintre indicaţiile şi formulările de acolo sînt mai mult decît discutabile. Dar programa este doar un instrument, care trebuie folosit cu discernămînt. Nu cred că Ministerul Educaţiei obligă dascălii să îşi propună un obiectiv „motric“ de genul „cum să pliem materialul didactic“.
Planeta IT
Am un MacBook Air din pur snobism. Nu folosesc nici măcar un sfert din ce ştie să facă. L-am vrut că e subţirel, argintiu şi uşor. L-am vrut pentru că îmi place cum străluceşte în întuneric mărul ăla muşcat de o gură perfectă, fără dinţi. Fac cu el cam ce se face pe un PC normal, numai că pare un pic mai complicat.
Adevărata lume a lui Mary Poppins
Pentru Mary Poppins, cea din carte, situaţiile fantastice sînt normale. Sînt tratate ca normale, nu se face caz şi nu se comentează pe seama lor, nu sînt niciodată puse la îndoială. Toate pot fi probate cu dovezi palpabile, obiecte concrete provenite din respectivele situaţii.
Cornişonul uman
Mă privea serios, muşcîndu-şi buza: „Îmi imaginez că vă trîntesc pe o masă şi că vă mănînc, bucată cu bucată.“ „Bucată cu bucată?“ „Fuduliile dumneavoastră, fiind deasupra, sînt pe post de garnitură, de condimente, să spunem aşa. Iar fundul reprezintă felul principal.“ „Şi coada mea?“ „E pusă deoparte...“
Banii CNC şi regulamentele de finanţare
Săptămîna trecută, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a publicat rezultatele concursului de proiecte de filme depuse în 2013. Am fost în juriu la secţiunea „Documentar“ şi cred că o serie de probleme legate de felul cum se desfăşoară lucrurile merită adusă în discuţie.
O familie, de Paşti
O singură dată mi-am petrecut Paştile la ţară, iar aşteptările mele erau mari, în condiţiile în care spiritul unei sărbători, oricare ar fi fost ea, începuse să se piardă la oraş. Mă gîndeam că voi găsi în satul acela din Moldova ceva cu totul special şi autentic care să mă încarce pozitiv. Şi, într-un fel, am găsit.
Vrem o presă tabloid? - interviu cu Ioana AVĂDANI
"Ar fi prea simplu dacă am reduce rolul presei la funcţia ei economică, la funcţia ei de business. Conform Constituţiei României, mass-media este singura industrie care are protecţie constituţională, este recunoscută ca avînd un caracter de serviciu social, serviciu care întrupează un drept fundamental."
Album de vacanţă
Să ne facem fotografii în concediu e un lucru normal. Cine nu-şi face fotografii în concediu intră în sfera patologicului social, chiar dacă individul este, altfel, în regulă. Să te întorci din vacanţă şi să nu aduci cu tine un set substanţial de poze este ca şi cum te-ai întoarce de la Saturn nebronzat.
Cu ochii-n 3,14
● Două titluri din presa naţională a ultimelor zile: „Anchetă internă la Teoden-Băileşti: Cine a scris bullshit pe eticheta de cozonac?“ şi „Peste 200 de tineri s-au spălat pe dinţi în Piaţa Mare“. Parcă se leagă. (L. V.)
● Doar unul din şase americani poate localiza Ucraina pe hartă. Cinci din şase habar nu au unde se află sau ştiu doar cu aproximaţie. Exact ăştia sînt şi cei care vor o intervenţie militară americană. Uite-aşa s-a scris istoria. (M. M.)