Pentru bucate, care şi în ce lună, şi cînd să se mănînce

Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Cînd lumea se învîrtea în jurul unor reguli, mîncarea, trupul, timpul se orînduiau cu grijă şi teamă de spiritele libere ale naturii. De aceea, oamenii au înregistrat toate aceste temeri care ar fi putut să-i molipsească prin ignorarea lor. De pildă, posesorul unui miscelaneu din secolul al XVIII-lea consideră oportun să reţină bucatele „care şi în ce lună, şi cînd să se mănînce“. Sînt notate, astfel, superstiţiile legate de consumul alimentar şi nu numai. Iată-le: „Septembrie: gustă lapte dulce pînă mănînci şi-ţi va fi bine preste an. Octombrie: să te păzeşti de spălare la cap pentru ca să nu se scornească întru tine năjitu şi tuse şi să vie la tine la anu. Noiembrie: să te păzeşti de usturoiu că la al treilea an să vor scorni la tine boale. Decembrie: să te păzeşti de varză ca să nu dobîndeşti la vară boală grea şi friguri. Ghenarie: să te păzeşti de apă şi să bei vin pă nemîncate ca să nu te stăpînească vîntul cel rău peste an. Februarie: să mănînci toate bucatele cu oţetu şi-ţi va fi bine. Martie: să te păzeşti a nu spune visul ce-l vei visa în această lună nimănui, căci va fi bine. Aprilie: să te păzeşti de napi, să nu guşti ca să nu se scornească răutăţi întru tine. Şi al cincilea an să va arăta la tine. Mai: să te fereşti de piftie şi de căpăţînile să nu se scornească întru tine boala inimii. Şi pînă la anul al doilea te vei afla cu mare durere şi rău. Iunie: Să te păzeşti să bei apă pă nemîncate în toată vremea, şi vin cu apă amestecat ca să nu se afle tusea. Iulie: să te păzeşti de bucate calde şi să mănînci tîrziu, că să nu ţi să scornească lingoare. Avgust: să nu mănînci dimineaţa poame, nici alt nimic, ci să mănînci în diseară bucate calde că să va dăpărta de la tine tot răul. Acestea păzindu-se nu mai veţi pătimi de sminteală.“  

Dincolo de acestea, pe care nu prea le-am mai întîlnit, există o serie de interdicţii igienico-medicale curente (regăsite şi în cartea lui I.A. Candrea – Folclorul medical român comparat), dat fiind că ne trec şi astăzi prin minte cînd, instantaneu, ne înfruptăm dintr-o varie „specie“ supusă opreliştilor. Şi voi pleca de la una dintre ele: „Dacă mănînci pîine spurcată (pişcată) de şoareci, capeţi băşici pe limbă.“ Port încă pe limbă toate băşicile copilăriei mele, căpătate de la şoareci imaginari pe care doar bunica era capabilă să-i vadă. Aşa cum tot ea dregea găleţile de apă cu aghiazmă, bine parfumată cu busuioc, după ce poposise, prin ele, pe vremea nopţii, vreun şoricel rătăcit şi însetat. Aghiazma avea darul de a anula spurcăciunea şi de a face reutilizabil recipientul. Credeam. Aşa cum ştiam deja că Lina a Floarei avea un copil nătîng, că se hrănise numai cu ceapă pe vremea sarcinii; că Petrică era bîlbîit pentru că mă-sa mîncase cu linguroiul direct din oala de pe foc; că Lenuţa adusese pe lume gemeni că mîncase prune îngemănate; că Marilena pierduse sarcina după ce trecuse pe lîngă cuptorul vecinei, unde se coceau cozonacii. Şi pofta nesatisfăcută se răzbunase... Mai erau, apoi, altele care te scoteau la munca cîmpului dis-de-dimineaţă: cîntecul cucului sau al pupezei trebuia să te găsească cu stomacul plin, altminteri halena îţi era alterată; bucata scăpată jos aparţinea mortului, aşa cum băutul apei din urcior îţi provoca un mare urcior... Şi mai ţin minte toate paharele pline şi strachinile cu pomană, oferite prin vecini ca ofrandă morţilor, la fiecare sărbătoare. Că era păcat, mare păcat să mănînci înainte de a fi împărţit hrană pentru sufletele celor plecaţi, aşa cum era păcat, mare păcat de a te aşeza la masa de Paşti înainte de a fi hrănit şi îngrijit animalele din grajd şi de prin curte, de a fi udat florile din grădină. 

Astăzi, înghesuiţi în cutiile modernităţii urbane, ne-am cam rătăcit. Vor fi avînd toate astea un rost în bunul mers al vieţii şi le va fi îmblînzit omul timpului trecut spiritele rătăcite cu fel de fel de „farmece“, de care iarăşi nu prea ne mai pasă... Vom fi oare capabili să creem altele?  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013.  

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.