Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Cu ochii n 3,14 jpeg

VOM SCĂPA OARE VREODATĂ 
DE CEI CARE FAC ALERGII 
LA NUCI & CAUCIUC 
& SACOŞE CU AROMĂ ETANŞĂ?  

● Sub Negoiţă Întîiul al sectorului 3 din Bucureşti, bulevardele s-au umplut de borduri noi. Tot sub Negoiţă Întîiul, într-o a doua fază, peste bordurile noi s-a adăugat şi un al doilea rînd de borduri. Sub Negoiţă al Doilea, în acelaşi sector 3 al Bucureştiului, bordurile suprapuse de ciment gri, instalate în vremea predecesorului, tocmai au început să fie înlocuite cu borduri mari de culoare cărămizie. Vom scăpa oare vreodată de genul ăsta de căcănărie? (A. M.)

● Cofetarii japonezi au lansat îngheţata cu gust de fructe şi legume: cireşe & tomate, portocale & morcov, dar şi alte combinaţii de piureuri la care se adaugă lapte cu un conţinut scăzut de grăsime. Şi apropo de lapte, o doamnă din China fabrică, la ea acasă, săpun din lapte matern pe care-l colectează de la mamele din comunitate cu spirit practic şi sensibile la cei care fac alergii de la compuşii chimici. (M. C.)

● Japonezii au lansat o serie de paste de dinţi cu extract din testicule de caracatiţă, dar şi din cărbune de bambus, cu aromă de vinete, dar şi de… gorilă. Să nu-mi spuneţi că nu v-aţi trezit niciodată dimineaţa cu nevoia de a vă împrospăta respiraţia cu arome luate direct din natură! (M. C.)

● Designerii japonezi au lansat mănuşa masculină pentru masturbare: uşor de purtat în buzunar, formă ergonomică (şi de diferite mărimi), cu adaos de lubrifiant, cu închidere etanşă şi, bineînţeles, de unică folosinţă. Igienică, practică şi economică – pentru oricînd ai putea avea nevoie de o mînă de ajutor! (M. C.)

● Inspirat de creativitatea japonezilor, visez la o pastă de dinţi cu aromă de nuci & sfeclă; sau la o îngheţată cu gust de raci ori de scoarţă de mesteacăn; sau – oh! – la un lubrifiant din lapte matern. (M. C.)

● S-au inventat vacile cu hublou. În Elveţia, la Grangeneuve. O trapă din cauciuc, care le permite oamenilor de ştiinţă să analizeze cu mai mare uşurinţă bolul alimentar. Sper să se inventeze şi oamenii de ştiinţă cu hublou, ca să vedem şi noi exact ce au în cap. (L. V.)

● În septembrie 2012, un newyorkez în vîrstă de 28 de ani, în momentul în care îşi căuta un bon în sacoşă, a dat peste un bilet scris de mînă: „Mă numesc Tohnain Emmanuel Njong, sînt camerunez şi ispăşesc în prezent o pedeapsă de doi ani în China. Am fost închis pe 11 mai 2011. Sîntem maltrataţi şi muncim 13 ore pe zi ca nişte sclavi pentru a fabrica aceste sacoşe.“ Scrisoarea era însoţită şi de o fotografie. O anchetă a Departamentului de securitate internă a SUA a fost demarată pentru a afla în ce condiţii au fost fabricate sacoşele respective. Prizonierul, eliberat în decembrie 2013, a reuşit să-şi găsească apoi de lucru în Dubai. El a povestit că a trimis cinci scrisori identice din închisoare şi că cele mai multe erau scrise în franceză. Vă daţi seama că multe dintre lucrurile pe care le folosim într-o zi duc cu ele asemenea bilete disperate şi invizibile? (A. M. S.)

SPRE DEOSEBIRE DE SUSPECŢII ALBI,
TRADIŢIA OCOLEŞTE, 
NĂVALNIC, UMFLAREA

● Germania ar fi al doilea mare producător de falsuri din lume, după China. A detronat Turcia, care e specializată mai mult pe textile. Spre deosebire de chinezării sau turcisme, falsurile nemţeşti sînt de o calitate mult mai bună, potrivit Deutsche Welle. Uneori, atît de bună, încît nu le poţi deosebi de cele originale. Atenţie cînd vă luaţi o maşină: să nu fie cumva un BMW sau un Volkswagen. Deşi, la cum îi ştiu eu pe nemţi, s-ar putea să aveţi noroc şi să fie chiar mai bune. (A. P.)

● Senatul american a aprobat declasificarea unui document ce conţine procedurile folosite de agenţiile americane pentru a interoga suspecţii de terorism. Printre alte mijloace de tortură: privarea de somn şi muzica proastă. Deţinuţii erau băgaţi într-o celulă unde se auzea, în buclă, timp de 24 de ore, aceeaşi piesă muzicală. E, într-adevăr, diabolic. Mai ales că una dintre piesele favorite ale torţionarilor era „The Real Slim Shady“ de Eminem. (M. M.)

● În 1998, la deschiderea Jocurilor Olimpice din Seul, porumbeii albi au fost eliberaţi prea devreme. Cînd s-a aprins flacăra olimpică, bietele creaturi încă mai zăboveau în preajma torţei, cu rezultate fatale. Un titlu necruţător din presa vremii a înconjurat lumea: When Doves Fry (Cînd se frig porumbeii). (M. P.)

● Tradiţia, azi, înseamnă tot mai multe lucruri decît altădată. Grătarul de 1 Mai a devenit, brusc, tradiţional. La toate emisiunile de ştiri se discută despre tradiţiile de 1 Mai. Pînă şi la restaurantul nemţesc din colţ se fac mici, de 1 Mai, conform aceloraşi tradiţii. Să mai zică cineva că nu trăim într-o societate tradiţională… (I. P.)

● Veganismul de sărbători (am scris săptămîna trecută despre meniurile vegane de Paşti, cu drob şi stufat din frunze şi ierburi) nu ocoleşte nici ziua de 1 Mai. Astfel, site-ul dietetik.ro recomandă o reţetă de „mititei vegani“: ciuperci, ceapă, fasole, roşii, drojdie, orez, gumă xathan, condimente. Nimic mai apetisant. (S. G.)

● Odată cu primăvara, şi minunaţii trandafiri pesedişti au reînviat într-o neţărmurit de mişcătoare osmoză naţională. Pîlcuri-pîlcuri de cîte trei roşii trandafiri zîmbăreţi străjuiesc la capete lozinca „Mîndru că sînt român“ ce spînzură transversal deasupra drumurilor noastre europene, jalonate de gropile şi hîrtoapele autohtone, într-o explozie de superbie naţională pe termen lung, căci primăriile locale anunţă „marea asfaltare“ cîndva prin 2017. Pînă atunci, pesedişti şi nonpesedişti vom da în gropi, năvalnic, în căutare de mîndrie, naţie şi vocaţie, orbiţi de ţelul călăuzitor „Să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii…“ (R. M.)

● Dacă nu ştiaţi (şi probabil că nu ştiaţi), balenele explodează. După ce mor şi eşuează pe vreun ţărm, metanul şi alte gaze se acumulează în procesul de descompunere în corpul balenei, provocînd umflarea lui şi, în cele din urmă, explozia. Mai multe puteţi afla pe site-ul http://hasthewhaleexplodedyet.com (aexplodatdejabalena.com). (L. V.)

CEVA MAI DEPARTE, 
O RECLAMĂ A STRĂPUNS O RACLĂ

● În staţia de autobuz, un individ îşi bea cafeaua dimineţii, dintr-un pahar de plastic. Soarbe ultimul strop, apoi se uită, indecis, la paharul gol din mîna lui: parcă nu l-ar arunca pe stradă. Ceva mai departe, la vreo zece paşi, se vede un coş de gunoi, fixat pe un gard. Omul porneşte, cu hotărîre, într-acolo. Ajuns în dreptul coşului, se mai uită o dată la paharul gol (părînd că-i vine greu să se despartă de el) şi îl azvîrle peste gard, în iarbă. (D. S.)

● Am auzit săptămîna trecută, la radio, o reclamă care zicea că, la nu ştiu ce magazin, „Black Friday începe de 1 Mai“. 1 Mai a fost joi. Deduc că, dacă marketingu’ vrea şi consumatoru’ consimte, vinerea poate să înceapă joia. Iată avantajele comerţului modern! (M. V.)

● Pe 12 iunie 2004, într-o suburbie din Auckland, Noua Zeelandă, un meteorit de 1,3 kg a străpuns acoperişul unei clădiri, apoi tavanul unei încăperi şi s-a oprit, în cele din urmă, după ce-a mai sărit de cîteva ori, pe o canapea cu arcuri. (M. P.)

● Cică de Sfinţii Constantin şi Elena vor să-l dezgroape pe Constantin Bråncoveanu şi să-l plimbe prin oraş ca să-l vadă poporul. Ori BOR nu are ce face, ori e o nouă strategie de PR, ori ne-am întors în Evul Mediu. Aştept şi: Ştefan cel Mare şi Sfînt, purtat cu bărcuţa, dincoace şi dincolo de Prut şi, desigur, o raclă cu osemintele lui Vlad Ţepeş expusă la Castelul Bran, doar pentru turişti străini, 10 lei intrarea. (A. P.)

Foto: C. Sîrb

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Ce a răspuns Inteligența Artificială despre Marea Unire de la Alba Iulia. Eroarea pe care o face ChatGPT
Softul de inteligență artificială ChatGPT are răspunsuri la întrebări ce au legătură cu Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Face, însă, o eroare, confundând Sala Unirii cu Catedrala Ortodoxă, care a fost construită abia în 1922.
image
Renumit medic pediatru, avertisment: „Tocmai am văzut un caz sever de rujeolă, boală care, cred unii, nu există”
Medicul pediatrul Mihai Craiu avertizează depre o boală care „există și produce complicații grave, unele mortale” . Este vorba despre rujeola, despre care unii părinți cred că „bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane”
image
Cum i-a făcut România magică să plângă de emoție pe mai mulți americani. „Nu credeam să mi se întâmple așa repede” VIDEO
Frumusețiile României și simplitatea și sufletul curat al românilor sunt de multe ori apreciate de turiștii și de vloggerii care ajung aici din străinătate. În unele cazuri, aceștia sunt copleșiți și ajung chiar să verse lacrimi, emoționați. De 1 Decembrie, „Adevărul” relatează trei astfel de cazuri

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic