Cu România-n gură

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Cu România n gură jpeg

„România“ şi „român“ sînt prezente în majoritatea sloganurilor de la europarlamentarele din acest an. Judecînd după formulele-descînt, 12 din cele 15 campanii ale partidelor şi ale independenţilor cît de cît vizibili sînt tot atîtea accese de naţionalism sau localism, într-o Uniune Europeană care scîrţîie, dar mai ales într-o ţară în care Europa a venit la pachet cu criza şi cu discordia din România anti-PSD, iar euroentuziasmul din sondaje s-a topit ca gheaţa pe nisipul fierbinte.

9 din cele 12 formule naţionalist-localiste conţin numele ţării sau derivate. PSD-UNPR-PC defilează cu „Mîndri că sîntem români“, PMP – cu „Ridicăm România“, ortodoxul Capsali – cu „Candidatul familiei româneşti“; PPDD, PNŢCD şi PRM nici nu mai merită să fie amintite, din motive care nici ele nu mai merită să fie amintite. Singurele formaţiuni din buletinele de vot care vin cu formule de alt fel sînt PNL, Forţa Civică şi Noua Republică. Dacă primul alege cosmopolitul şi demagogicul „Eurocampioni la fapte“, celelalte două partide flutură îndemnuri radicale: „Schimbă-i cu Forţa“ şi „Furatul ucide“, ultimul – după tipicul pachetelor de ţigări. Ar fi cazul să ne înspăimîntăm puţin, dacă nu ne-ar fi uşor să ni-i imaginăm pe Mihai Răzvan Ungureanu şi Mihail Neamţu fîlfîind cîte-un steag cu aceste cimilituri.

O situare oarecum intermediară, dar tot naţionalistă, o au partide ca PDL sau UDMR şi Mircea Diaconu. PDL vinde „Europa în fiecare casă“, fără „român(ia)“, dar cu „casă“, deci tot localist. Mircea Diaconu nu propune foarte clar un slogan, dar etalează „Spun adevărul despre ţara noastră“ (tipărit), cu corolarul „M-am săturat să se vorbească urît despre noi la Bruxelles“ etc., la începutul unui spot. UDMR-ul e şi el de-al locului, dar, în cazul lui, nu era nici o socoteală să spună „român“ sau „România“ pe afişe, prin urmare clamează: „Ardealul în Europa!“/„Erdelyt Europaba“. Şi cu puţină Europă, dar şi cu puţin local.

Pe buletinele de vot ar mai fi cetăţeni precum Constantin Filip Tiţian, dar acesta posedă, în loc de slogan şi brizbrizuri electorale, un birou de mediator. Sau cel puţin aşa spune Google, care ar trebui să ştie. Corina Ungureanu, gimnasta medaliată şi ulterior dezbrăcată în Playboy – ceilalţi candidaţi sînt ocupaţi să se ascundă, s-ar putea s-o votez din cauza asta, vorbesc serios –, îi dă cu „performanţa“. S-ar putea ca pînă la restul de independenţi şi formaţiuni acceptate de Biroul Electoral Central (BEC) să existe şi alte pulsiuni UE, dar eu, unul, vă jur că nu contează. Nu ştiu cum admişii de BEC din clasa asta şi-au strîns semnăturile necesare, dar în Zeitgeist-ul cu scumpa noastră ţărişoară – Românie, Erdelyt, casă – nu sînt. Şi Zeitgeist-ul cu ţărişoara e cam peste tot.

Dacă, cumva, sînteţi sceptici şi vă închipuiţi că aşa se fac campaniile, cu România-n gură, aflaţi că mi-a trecut şi mie prin cap. Trec peste poezeaua cu Zdreanţă şi „se jură că nu fură“, fiindcă e adus din condei, şi vă spun că am scotocit după sloganurile de la europarlamentarele din 2009 şi am obţinut ceva de genul: „La bine şi la greu“, „Alege bine!“, „Bani pentru români, bani europeni!“, „Hoţilor, bandiţilor, ce-aţi făcut cu ţara noastră? Puşcăria va mănîncă!“ Mai puţin ultima strigare, pe care s-ar putea s-o identificaţi ca fiind de la PRM, restul nu aveţi cum şti de unde sînt, şi nici nu contează de unde vin. E foarte greu să rezumi ideologia în trei cuvinte, iar cînd ea nu există, ca la partidele româneşti, e chiar imposibil.

Între 2006 şi 2009, România a trecut prin cea mai profundă transformare de după 1990. Lucrurile s-au întors cu susu-n jos încă o dată. Am intrat în Uniunea Europeană, atunci cînd Uniunea era cel mai puţin unită şi, probabil, nu tocmai ca un liant. Încă nu înţelegem, chiar dacă simţim, că timpurile s-au răsturnat din nou, iar consecinţele situaţiei sînt greu de identificat, fiindcă nu putem preciza nici măcar situaţia. Ironic, tămbălăul naţionalist, făcut anul trecut de răposatul USL, s-a generalizat într-o serie întreagă de bombăneli, încă relativ timide, cu cuvîntul „român“ sau „România“ în ele. Undeva, puţin mai în urmă în timp, sînt acrobaţiile neaoşe ale lui Viktor Orbán şi FIDESZ, din ţara vecină. Toate acestea nu sînt semnul vreunei opţiuni ideologice clare, conştiente, dar tocmai inconştienţa şi limitele politicienilor ne arată încotro merg lucrurile. Spiritul Universal al lui Hegel se plimbă uneori printre noi în zdrenţe, măcar în sensul ideii. 

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.