Cum m-am îmbogăţit pe seama lui Eminescu, fără să vreau

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Cum m am îmbogăţit pe seama lui Eminescu, fără să vreau jpeg

În ianuarie, la vreo săptămînă după ziua lui Eminescu, am postat la mine pe blog şi în alte locuri o carte electronică cu Poesiile, ediţia antumă a lui Maiorescu. Şi eBook-urile au soarta lor, iar ceea ce s-a întîmplat cu al meu (sau, mai degrabă, al lui Eminescu) este instructiv.

Deşi textele poetului sînt public domain şi se găsesc în numeroase locuri pe Internet, nu exista nicăieri o ediţie cumsecade electronică, pentru dispozitivele contemporane pe care se citesc cărţi – tabletă, mobil sau Kindle. Pe gutenberg.org am dat peste un fişier care provine din Republica Moldova, o antologie cronologică, alcătuită şi prefaţată de Mihai Cimpoi. Lipsită şi de diacritice, aceasta are o adresare diferită de ceea ce aveam eu în cap: un volumaş pentru toată lumea, relevant, accesibil şi cît mai aproape de perfecţiune, în sensul electronic, care să se citească pe orice dispozitiv fără disfuncţionalităţi şi diferiţi purcei în pagină. Ediţia lui Maiorescu mi s-a părut punctul optim de pornire.

A fost destul de migălos să realizez ceea ce-mi propusesem, motiv pentru care am şi întîrziat cu vreo săptămînă publicarea Poesiilor, faţă de data de 15 ianuarie. Am postat fişierele pentru Kindle şi alte platforme pe blog, după care m-am apucat să le răspîndesc şi în alte locuri, ca archive.org sau iBooks Store de la Apple. Pe Amazon, sistemul de publicare nu m-a lăsat să distribui cartea gratuit, aşa că am pus-o la preţul minim, 0,99 dolari, în ideea că există o modalitate mai complicată prin care să-i poţi scădea ulterior preţul la zero. Ceea ce nu am mai încercat, fiindcă m-am luat cu altele.

Pe la începutul lui martie, amicul Paul Balogh m-a anunţat, pe Facebook, că Eminescul meu e pe locul 1 la cărţi gratuite în magazinul Apple. Mă aşteptasem ca Poesiile să aibă o oarecare căutare, dar m-am bucurat. M-am mai uitat, de cîteva ori, în statisticile blogului şi am dat peste zeci de accesări ale fişierelor în care şade Eminescu. Acum cîteva zile, Amazon mi-a trimis un update despre sistemul de publishing şi am intrat, într-o doară, în interfaţă. Am descoperit cu mirare că Poesiile se vînduseră în vreo 17 exemplare, în magazinele Amazon din SUA, Italia, Franţa şi Marea Britanie. Pe amazon.com, cartea e pe locul al cincilea în topul literatură est-europeană, prima poziţie în română.

Toată povestea are o dublă morală. Cărţile electronice au căutare şi în România, iar cei care le caută sînt şi altceva decît cititori de chick lit sau fantasy. Eminescu nu e cel mai comercial poet, în momentul de faţă – diferitele tipuri de sacralizare prin care a trecut poetul au provocat un anumit gen de respingere. Totuşi, dacă faci o carte funcţională, se caută.

Unele din eBook-urile publicate în română sînt mai neglijent alcătuite decît Poesiile mele. Altele au un sistem de protecţie perimat, DRM, care creează probleme, de pildă cînd vrei să le citeşti în programul standard pe dispozitivele Apple – iBooks. Editurile autohtone sînt încă uşor paralele cu concepte ca usability sau copyleft, la fel cum, uneori, produc şi carte de hîrtie de o calitate execrabilă. Dar, cînd pui pe Internet un lucru făcut civilizat, cititori există – şi, spre surpriza mea, sînt dispuşi chiar să dea bani pentru un text public domain. Ceea ce ar însemna, oarecum, că eu sau alţii am putea să ne îmbogăţim pe seama lui Eminescu.

Statistici referitoare la numărul de eBook-uri vîndute sau distribuite gratis în România nu prea există. eMAG estima, prin 2012, că, cu un an înainte, la noi se vînduseră în jur de 10.000 de eBook readere. De atunci, nu au mai apărut cifre, dar cu siguranţă, în ton cu ceea ce se întîmplă pe alte pieţe, eBook-urile devin din ce în ce mai populare. Un studiu din SUA, realizat de Princeton Survey Research Associates şi publicat în luna ianuarie a acestui an, spune că, în 2013, 28% dintre adulţii americani citiseră cel puţin un eBook. În 2012, era vorba de 23%, iar în 2011 – de 17%. În acelaşi studiu, procentul de americani care citiseră în 2013 o carte de hîrtie era de 69%. Iar posesorii de tabletă sau eBook reader erau nu mai puţin de 50% din total. 32% pentru eBook reader, 42% pentru mai puţin specializata tabletă. Cele două procente dau mai mult de 50% pentru că există posesori ai ambelor dispozitive.

În România, cifrele sînt probabil minuscule, prin comparaţie, dar tendinţa e asemănătoare: creştere spectaculoasă. The Guardian relata acum cîteva zile despre un studiu UNESCO care atestă o „revoluţie a lecturii pe dispozitive mobile“ în ţările în curs de dezvoltare. În locuri ca Ghana, Kenya sau India, prinde viteză mai ales cititul pe telefoane mobile, mai ieftine şi comparativ indispensabile faţă de eBook readerele specializate. UNESCO, care a lansat studiul pe 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor, pune tendinţa în relaţie cu gradul de alfabetizare şi arată că noile tehnologii sînt benefice din acest punct de vedere.

În anii ’90, pe cînd cochetam cu filozofia, mi-am spart de mai multe ori capul cu ediţii româneşti – celebrate, de altfel –, care provocau dificultăţi în jurul unui cuvînt sau concept. Cînd am ajuns la Kant, am dat peste un site franţuzesc, webdeleuze.com, care există în forma de atunci şi azi, şi care conţine patru prelegeri din anii ’70, despre Critica raţiunii pure. Îmi amintesc de senzaţia pe care am avut-o – că mi s-a făcut lumină în cap.

Revoluţia cărţii electronice înseamnă, în primul rînd, alternative pentru cititor, iar alternativele se leagă în ecosisteme culturale diferite de ceea ce e instituţional. Garantează ceva, în sine, instituţiile culturale? De multe ori da, dar pe lîngă cei 17 oameni care mi-au făcut plăcerea de a-şi cheltui banii pe o ediţie Eminescu pe care nu o făcusem cu scopuri lucrative, există cu siguranţă şi cîteva edituri care au fost mai puţin mulţumite fiindcă am umplut Internetul de un text din care ar fi putut scoate ceva bani. Evident, cîştigaţi sînt cititorii.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
image png
Degetul lui Lazăr
Deși îl vor vedea pe celălalt Lazăr revenind din mormînt, în carne și oase, unii dintre martori nu vor crede.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Radu Cosașu ar fi împlinit săptămîna trecută, pe 29 octombrie, 93 de ani.
image png
Cine ascultă o casă? – despre reutilizarea fondului construit existent –
Pe 8 noiembrie este sărbătorită la nivel mondial Ziua Urbanismului, care aduce în prim-plan problemele și efectele urbanizării asupra societății și a mediului.
image png
Auriu și umbră
Ci păstrîndu-ne, dacă nu auriul, măcar aspirația către el. Și o portiță de acces.
image png
Avoidant sau secure? Mai există limba română?
E un cuvînt care reprezintă o categorie importantă în viața lor de cartier – deduc eu din ce povestesc ei.
image png
Prețuirea incompetenței
Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.