1 Mai mititeluim
Mieluim de Paşti, porcim de Crăciun, de 1 Mai – nici o masă fără mici. Scump este la Cocoşatul, dar tot acolo e mama micilor. Tragedia patronului Oiţă n-a stricat reţeta Cocoşatului. Ce are Cocoşatul? Are gustul! Are moliciunea! Scoate Haplea din mine şi-l aruncă la mult. Căci mersul la Cocoşatul presupune şapte mici, bătaie ca la gura cortului. Castravete, pîine, muştarul ăla lung. Am mîncat pe plajă – nu merge. Şi ştiţi de ce? Acolo este instantul. Nu merge mititelul dacă nu are şi el viaţă aşezată. Nu ştiu dacă cineva pe lumea asta se gîndeşte la mîncarea de dinainte de facere. Carnea aia, munte, adunată hipopotamic pe masă, venită din mînzat şi oaie, mîinile chiar nespălate, care frămîntă lumea aceea măcelărească, fără tărie, fără caracter. Informul care are doar gust pe limba ta, otrava aceea dulce, amestecată, necunoscută.
Adică, oricît mi s-ar bătea capul, uite necunoscutul de la Cocoşatul, reţeta lui otrăvitoare şi memorabilă, îmi dă aripi. Dar ce, nu la fel fac şi ăia de la KFC, cu înnebunitoarele lor aripi? Apropo, o dată la an îmi vine să mor după cinci picante cu sos de usturoi. Răspunde vreodată colonelul? Să nu ne răspundă nici Cocoşatul! Mai e un loc bun de miticărie, pe Călăraşilor, la fostul poliţist, în mîntuleasa lui Eliade! Amestecul lui de mînzat cu oaie – un deliciu, doar că micii ăia nu merg decît, după gustul meu, cu iaurt şi mentă, îi trag arăbeşte. Şi mai este o sursă serioasă, pe reţetă verificată, de data asta, la Angst – Sorin de la Angst nu se încurcă cu poezii, ca mai sus, preferă lucrurile clare, fără anxietate. Micii de la Angst însă n-au companion. N-am găsit nici pînă astăzi muştarul potrivit, castraveciorul murat, pîinea gustoasă. Micii anxioşi vor să umble singuri, nu primesc nici un prieten alături. Micii trăiesc doar pe buza mea, doar pe gîtlejul meu mă bucură sfîrîitul lor. Micii, ca şi filozofia, trăiesc subiectiv. Micii, spre deosebire de filozofie, însă, nu-mi călăresc decît clipa. Şi cum altfel decît din uitare şi dezmăţ este făcută lumea noastră mică. Buni sînt micii, mititică filozofie!
