Cum să te angajezi la erotic-line

Dana FODOR MATEESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 532 din 24-30 aprilie 2014
Cum să te angajezi la erotic line jpeg

Racolarea persoanelor care lucrează la linia erotică, chat, video-chat se face de obicei prin intermediul anunţurilor de la mica publicitate sau pe Internet. Posibilele angajate sînt ademenite cu un salariu avantajos şi o muncă destul de liniştită. Ce e mai departe, nimeni nu mai ştie.

M-am dus şi eu, în urmă cu cîţiva ani, trimisă cam forţat de un fost şef de la un ziar. Am sunat la un număr de telefon descoperit într-un minunat cotidian central şi mi-a răspuns o voce caldă, masculină. I-am explicat că vreau să mă angajez. „Programul este în trei schimburi şi trebuie să aveţi între 18 şi 45 de ani. Nu uitaţi să veniţi cu o copie după buletinul de identitate, ca să ştim şi noi cu cine discutăm.“ Cînd am întrebat de salariu, tipul s-a făcut că are o muscă în ureche şi m-a invitat politicos să vin „la firmă, să ne vedem face to face“. Mi-a dat adresa, dar nimic mai mult. Era bine şi atît.

Am ajuns într-o dimineaţă călduroasă la sediul firmei, care era situată într-un bloc din zona fostului cinematograf Lira. Uşa blocului era deschisă. Am urcat. M-a ajuns din urmă o femeie grăsună, cam la vreo 35 de ani, gospodină în toată regula, cu o paporniţă de la Carrefour într-o mînă. Se vedea că şi-a vopsit recent părul acasă, în baie, pentru că era mînjită pe frunte şi pe urechi. Năduşită, abia respirînd, zice: „Donşoară, nu ştii matale unde e ăia dă angajează fete să vorbească măscări la telefon pă bani? Pă mine mă cheamă Elena în buletin, da’ poţi să-mi zici Nuţi, că aşa mă strigă toţi.“

Am urcat amândouă, eu din ce în ce mai debusolată, ea din ce în ce mai voioasă, de parcă se ducea la cules de muşeţel cu nişte colege de clasă. Pe la etajul unu am dat de trei zîne frumuşele, care fumau în draci. Aveau o ţinută standard: blugi cu talie joasă, ombilicul la răcoare, tricouaşe şi bluziţe colorate. Una dintre ele era revoltată: „Ce vreţi, să muncesc ca tîmpita în trei şchimburi, fultaim? Mie nu-mi convine! Şi ăştia nici nu ne dă bonuri dă masă!“

Cînd a auzit aşa ceva, „prietena mea“, Nuţi, odată s-a sufocat, şi-a bulbucat ochii şi-a răcnit ca Xena Războinica înainte de atac: „Ceee? Nu ne dă bonuri dă masă? Asta nu e bine! Pă mine nu mă primeşte bărbatu’ fără bonuri dă masă! Am copii dă crescut!“

Între timp, au mai urcat pe lîngă noi două femei care sperau să se angajeze la aceeaşi firmă. Am conversat în şoaptă cu una dintre potenţialele operatoare care staţionau pe hol. O chema Cris şi era dulce foc. Făcea gropiţe cînd rîdea. Avea doar nouă clase de liceu şi un iubit „cam enervant“, pentru că nu era de acord cu ea să se angajeze ca operatoare erotică.

Într-una din camere a sunat telefonul. Un bărbat nevăzut a răspuns. „Discutăm despre asta la sediu“, a zis. „Nu, nu vă cerem nici o diplomă de studii. Puteţi să aveţi şi zece clase, nu ne interesează decît să ştiţi limba italiană sau engleză.“

Lîngă Cris, cea cu gropiţe, a mai apărut o tipă de vreo 45 de ani. Lată, sănătoasă, uşor mustăcioasă şi cu o palmă cît tigaia. Aprigă muiere, pun pariu că ridica aragazul cu toate oalele pe el, pline cu mîncare. Locuia în Bucureşti şi tocmai divorţase. A povestit fetelor că ea a mai fost angajată la sexy-line, ştia cu ce se mănîncă asta, era obişnuită cu „operaţiunile digitale“. A ieşit la pensie în 2004 „pă caz dă boală“ şi muncea pe unde apuca, pentru bani. „Bărbatu’ meu m-a lăsat cu trei copii, a plecat în Spania, la căpşuni, şi s-a încurcat p-acolo cu una din Titu, dusă şi ea acolo, tot la muncă. M-am răzbunat. M-am angajat la o firmă de telefonie erotică. Aveam un salariu mişto, 300 dă euro, plus pensia şi alocăţiili copiilor. Lucram dă noapte. Mă, la început, mi-a fost greu, zău! Nu ştiam că se zic, o bunghesc pă engleză niţel, ştiu ceva spaniolă, că şase luni am cules şi io căpşuni. Dup-aia m-am obişnuit. Ce era la gura mea, să te ţii! Pentru bani ziceam numai porcării! Erea unii care îmi cerea să-i înjur, să-i spurc. Aaa, ce le mai făceam. Mă uitam la poza lu’ Fane, bărbatu-meu, o ţiu cu mine la muncă, şi dă-i – «Fuck You» şi «Dă puta madre, figlio dă putana», le mergea fulgii! Dă multe ori, atunci cînd discutam cu un client, mă gîndeam ce fel de mîncare să fac în ziua aia cînd mă întorc acasă: ostropel sau macaroane?! Ăla gemea la telefon, iar eu mă perpeleam în adîncurile sufletului că fiică-mea, Geta, are nevoie dă başcheţi noi sau mă gîndeam că lu’ Titi, băiatu’ mijlociu, tre’ să-i fac buletin în iulie, că împlineşte paişpe ani. Acu’ am venit la ăştia să mă angajez. Voi ce ştiţi, plăteşte bine? Că trebuie să-i fac paşaport lu’ Geta. Are 19 ani şi vrea să plece în Spania, tot la căpşuni, ca ta-su.“

Le-am lăsat să sporovăie, pentru că mi-a venit rîndul la „audiţie“. „Ai mai lugrat la erotig-line?“, m-a întrebat şeful, fără să mă privească. Posibil să fi fost turc. „Nu.“ „Unde-ai mai vost bînă agum?“ „Păi am vîndut treniguri la magazinul Unirea, pantofi la un butic, fulare tricotate de mamaia, în piaţa Moghioroş, pastă de dinţi…“ „Bine, bine, da la galgulatoare de bricepi, jtii să desghizi unu, să intri be Internet? În limba engleză jdii să vorbejti? Gîte glase ai?“ „Deci liceul…“ „Bine, bine. Ejti măritată?“ „Da.“ „Şi bărbat de lasă noabtea să blegi dîn bat?“ „Mă lasă, are încredere…“ „Băi, adunci du o ză vii noabtea. Da’ ma îndîi vreau ză de brobez, să văd dagă jdii engleză. Ză vii la noabte!“ Şi a rînjit la mine „fermecător“, cu toată mustaţa lui neagră, ca să înţeleg.

N-am semnat nimic, mi-a făcut o copie după buletin, mi-a luat numărul de telefon şi atît. Am ieşit rapid. Îl înjuram în gînd pe şeful care m-a trimis aici. Pe hol, m-am lovit de Nuţica. Era toată roşie de nerăbdare. „Ei, ce ţi-a zis ăla?“ „Nu cred că mă mai cheamă“, i-am răspuns făcînd pe trista. „Fată, nu fi amărîtă, las că s-o găsi şi pentru tine ceva, pă undeva. Nu dispera! Dă-i în mă-sa dă tînpiţi. Hai că intru io. Zi-mi baftă!“

Dana Fodor Mateescu este jurnalistă.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.