Preşedintele de bloc

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Duplicitate și nuanțe jpeg

A fi preşedinte de bloc (a se înţelege bloc comunist, construit prin anii ’80, reabilitat termic de curînd) e mai mult decît o funcţie. Eşti un fel de Dumnezeu al blocului. Dispui (aproape) după bunul tău plac de cele opt etaje, de casa scărilor şi de paliere, de lift şi de ghene, ba chiar şi de terasa blocului, unde n-are voie nimeni să calce fără acordul tău. Ai drept de semnătură supremă şi o grămadă de chei, mai puţin pe cele de la apartamente, deşi ţi le-ai dori, pe undeva. Vin oamenii la tine cu jalbe, petiţii şi reclamaţii. Nimic nu mişcă în bloc fără ştirea ta, la orice problemă care se cere dezbătută „spre binele blocului“, locatarii ridică din umeri: „Să-l întrebăm pe domn’ preşedinte!“  

Domn’ Petrescu e preşedinte de bloc din cele mai vechi timpuri, adică de cînd i-au demolat casa de pe malul Dîmboviţei, de care nu-şi aduce aminte cu vreo plăcere deosebită, „era o cocioabă acolo, pe malul gîrlei“, şi l-au mutat la bloc. E un bătrînel destul de ciufut, are cîteva ticuri verbale şi vagi nostalgii după regimul comunist, înjură cu perseverenţă toate regimurile care s-au perindat la putere, din ’90 încoace: „Mama lor de nenorociţi! Ce, mi-a băgat vreunul mie în traistă?“ Timp de aproape 40 de ani cadru activ al armatei, apoi căpitan în rezervă, în momentul în care şi-a preluat funcţia de „mai-mare“ al blocului, a hotărît că va da el şi aici milităria jos din pod, va face „ordine şi disciplină“. Astfel, mai întîi a purces la o acţiune de exterminare a gîndacilor de bucătărie, care s-a soldat cu un eşec, căci majoritatea pensionarilor au declarat că nu-şi permit achiziţionarea otrăvii respective, din motive financiare sau din alte motive, cum ar fi efectele negative ale insecticidului asupra animalelor de casă (cîini, pisici etc.) care „se manifestă prin vărsături, diaree, irascibilitate şi stări de apatie“ (după cum a declarat, în cadrul unei şedinţe de bloc, doamna Mariana, posesoare a trei pechinezi).

O altă măsură adoptată de Petrescu, în primii săi ani de „guvernare“, a fost legată de uşa de la intrarea în casa scărilor, care ar fi bine să fie în permanenţă încuiată cu o cheie, dar „fără interfon!“, căci „orice interfon are un cod secret, care se poate afla, şi dup-aia ne pomenim cu casele sparte şi cu obiectele pe care, din lipsă de spaţiu, le mai depozităm pe palier, furate...“ Această decizie a stîrnit protestele băieţilor cu firma de computere de la III, care trebuiau, astfel, să coboare după fiecare client pînă jos, la o oră stabilită în prealabil. Pînă la urmă, patronul firmei, un băiat ras în cap, Ionuţ, zis şi Sistem, l-a ameninţat pe Petrescu că va da chei, cu preţ inclus în costul serviciilor, tuturor clienţilor şi potenţialilor clienţi, dar, de data aceasta, administratorul a rămas tare pe poziţii; de atunci, periodic, geamul uşii de la intrare este spart peste noapte, iar broasca e veşnic stricată.

Domn’ Petrescu a încercat din răsputeri să transforme blocul, al cărui preşedinte este, într-un „bloc model“, fără ghene înfundate, fără datorii la întreţinere, fără „paranghelii pînă la 5 dimineaţa“ şi, tocmai cînd credea că a reuşit, a descoperit întîmplător că este blamat, criticat, bîrfit, luat la mişto, înjurat printre dinţi. Într-o dimineaţă, a tras cu urechea, fără să fie văzut, la o discuţie între vecine de vîrste diferite, care-şi scoseseră la aer şi la pipi căţeii, şi-i supravegheau stînd pe gărduleţul de lîngă spaţiul verde, amenajat tot la propunerea preşedintelui. „Petrescu ăsta s-a boşorogit de tot: mi-a dat restul la întreţinere în monede de 10 şi 50 de bani“; „...sigur îşi trage şi el ceva din fondul de rulment, că tot timpu’ e pus pe reparaţii, renovări, recondiţionări“; „...auzi la el, să schimbe cablurile de la lift! Io una n-am auzit niciodată ca liftul nostru să scîrţîie“; „...bărbată-miu vrea să-l dea în judecată că foloseşte spălătoria în scopuri personale; are acolo un dulap, 50 de borcane şi un butoi pentru varză!“; „Ie un escroc, vă zic io! Umflă costurile la întreţinere!“ ş.a.m.d.

A doua zi, Petrescu a pus un afiş la avizier prin care anunţa oficial demisionarea sa, care „va avea loc luni, orele 18, în cadrul şedinţei de bloc trimestriale, din spălătoria de la etajul XI“. Apoi a început, oftînd, şi cu ochelarii aburiţi de lacrimi, să-şi care, rînd pe rînd, borcanele din spălătorie, în garsoniera sa de la X. „Dacă nu mă vreţi, eu nu pot să vă fac bine cu forţa!“ – ar fi zis el.  

La şedinţa de bloc, l-au reales. În unanimitate. Totul pare veşnic în blocurile noastre comuniste, chiar dacă sînt reabilitate termic.  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.