Bucătăria temniţei

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Pînă la Regulamentele Organice şi la constituirea unei administraţii, se ştiu destul de puţine lucruri despre bucătăria unei temniţe. Arestaţii de prin puşcării şi grosuri trebuie hrăniţi, în ciuda culpabilităţilor de tot felul. Regulamentele Organice inaugurează un departament special – Vornicia Temniţelor –, însărcinat cu toate atribuţiile specifice problemelor legate de delicte şi infracţiuni. Şi cum puzderia de temniţe se strîng într-o temniţă centrală, întreţinută din bugetul statului, noii funcţionari sînt obligaţi să dea seamă de fiecare leu cheltuit. Iar banii pentru hrana arestaţilor trebuie justificaţi prin rapoarte adresate marelui dregător: vornicul temniţelor. La 1 septembrie 1831, vornicul temniţelor adresează către vodă un raport detaliat cu privire la cheltuirea banilor pentru hrana şi întreţinerea arestaţilor de la ocna Telega. Vornicul temniţelor utilizează un termen destul de pretenţios „îndestularea hranei arestaţilor“, punîndu-l pe cercetătorul contemporan în faţa unei dileme culinare grele. Enumerarea cheltuielilor pe fiecare zi ne va îngădui să aflăm hrana „îndestulătoare“ repartizată celor din marginea societăţii, ajunşi în spatele zidurilor din motive grave, dacă ar fi să socotim după temniţa în care se află.

Vornicul ocnei Telega este îndemnat să chivernisească bine suma: „Şi atît pentru unii, cît şi pentru alţii să ţii catastih curat, cu toate de slujire, pînă la un ban.“ Început la 1 septembrie 1831, catastihul reţine, pe fiecare zi, hrana administrată arestaţilor, la care se adaugă alte lucruri indispensabile vieţuirii comune: lumînări şi lemne. Or, de luni pînă duminică, de la 1 septembrie pînă la 30 septembrie, meniul arată o monotonie consecventă, din care lipseşte cu desăvîrşire îndestularea: pîine, carne, ceapă, oţet – în zilele de dulce; pîine, fasole, ceapă, oţet – în zilele de miercuri şi vineri. Valoarea fiecărui produs este aceasta: o pîine = 8 parale, o oca de carne = 20 de parale, o oca de fasole = 20 de parale, o oca de ceapă = 12 parale, o oca de oţet = 35 de parale. Dar din cele 20 de parale destinate fiecărui deţinut se mai cumpără şi lemne (de 4 lei în fiecare zi) şi lumînări (de 2 lei în fiecare zi). Dacă ar fi să socotim în funcţie de valoarea fiecărui produs, arestaţii, în număr de 41, îşi risipesc „diurna“ pe pîine, lemne şi lumînări. De fapt, hrana care asigură supravieţuirea, la prînz şi seara, este dată de această pîine, de calitatea cea mai proastă, dat fiind preţul atît de mic. La această pîine, bucătarul temniţei mai prepară o fiertură din carne şi ceapă, dreasă cu oţet. Miercurea şi vinerea, meniul se schimbă, fiertura se prepară din fasole şi ceapă, şi ea dreasă tot cu oţet. Fiertura se pregăteşte dintr-o oca de ceapă şi zece ocale de carne (sau zece ocale de fasole) la care se adaugă apă, multă apă. Nu este îmbogăţită cu nimic, fără grăsime, fără sare, fără „dresuri“, nici măcar pătrunjel sau leuştean. Spre sfîrşitul lunii, în hrană se strecoară un pic de varză sau morcovi, în timp ce la fasole se adaugă praz. Mai concret, un arestat consumă în fiecare zi: o pîine, o litră de carne sau o litră de fasole, plutind în apă cu oţet. În octombrie, arestaţii ajung în număr de 48, dar hrana se învîrte în jurul aceleiaşi fierturi de apă, carne, fasole, uneori linte, cu ceva varză, morcovi, praz, ardei. Sarea începe şi ea să fie cumpărată regulat. Preţul pîinii a sărit la 12 parale, carnea s-a ridicat şi ea la 24 de parale ocaua. Din acest motiv, ori de cîte ori se poate, pîinea este înlocuită cu mămăligă. În noiembrie, numărul celor osîndiţi se reduce la 43, pîinea dispare, fiind înlocuită cu mălai pentru eterna mămăligă, oţetul dispare pentru ca raţia să se diminueze considerabil. Îndestularea lunii septembrie se pierde pe cărările toamnei care se anunţă flămîndă, dar darnică în fasole. Aceasta din urmă începe să înlocuiască carnea, chiar şi atunci cînd nu este post. Zile şi săptămîni în care fasolea şi pîinea se succed în aceeaşi veşnică fiertură. Cînd se instaurează iarna, se termină şi fasolea, iar lintea îi ia locul; urmează zile şi săptămîni de fierturi de linte, prefăcute cu ceva ardei şi iarăşi multă mămăligă. Sîntem în Postul Mare. Abia pe 25 decembrie 1831, în ziua sărbătorii Crăciunului, întemniţaţii de la ocna Telega primesc iarăşi carne.

Nu prea ştiu ce-or mînca arestaţii de astăzi, dar, din moment ce se grăbesc să recidiveze, aş fi îndemnată să cred că bucătăria temniţei nu-i atît de rea ca odinioară. 

Fragment din cartea Zăbava fandacsiei: Despre lucrurile mărunte ale cotidianităţii la început de epocă modernă, 1750-1860 (în pregătire la Editura Humanitas)

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
Aliații lui Putin au criticat retragerea rușilor din Lîman: Sunt niște gunoaie
Susținători ai lui Vladimir Putin au criticat sâmbătă retragerea armatei dintr-un oraș din Ucraina, la o zi după ce președintele a afirmat că a anexat regiunea.
Papa Francisc şi Vladimir Putin
Papa Francisc îi cere lui Vladimir Putin să pună capăt „spiralei de violență” în Ucraina
Papa Francisc i-a solicitat, duminică, președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt „spiralei de violență” în Ucraina.
Ruşii de la Gazprom încă mai studiază traseul South Stream
Gazprom a oprit livrările de gaze către Italia. Eni se așteaptă ca situația să persiste și luni
Italia nu va primi gaze de la Gazprom în acest weekend, a anunțat grupul italian Eni precizând că situaţia va continua probabil şi luni.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.