EDITORIALE ȘI OPINII

Noul stadion Dinamo e ca Moş Crăciun, că tot are aceleaşi culori. Nimeni nu l-a văzut decît în poze. Dar cîte poze!

Suspensii albe insolubile, conserve legume expirate, hrean în oțet cu încărcătură microbiană, bombaj microbiologic, conserve de mazăre cu miros de încins, compot de banane cu sirop filant, ardei capia cu capace metalice ruginite, cartofi mucegăiți, cu textură moale, măsline cu gust de mucegai, fructe cu lovituri mecanice…

Aflăm de la crainici sau de pe burtiera ecranului că sîntem pîndiți de catastrofe (iminente), de explozii climaterice dezastruoase, de geruri siberiene, canicule sahariene, cutremure devastatoare, ninsori nemiloase, ploi biblice sau secetă ucigașă.

S-a demonstrat că, de fapt, slana strămoșească face bine la corpul omului! Patrioții se simt răzbunați și privesc cu încredere spre viitor, țăranul din noi jubilează, românul prudent și-a umplut deja frigiderele cu slăninuțe, să fie acolo, în caz că nu se mai bagă slană în supermarket-uri, printre vegetarieni domnește deruta, iar în rîndul veganilor se înregistrează sinucideri în masă.

La Ministerul Muncii aveam doi IT işti (în acte sînt trei), nici unul capabil să facă programare.

Ce-ar fi ca liderii României, din prezent şi viitor, să fie supuşi unor mici intervenţii neurologice înainte de a fi aleşi/numiţi în funcţii? Conform logicii simple a teoriei comportamentale, caracterul lor s-ar schimba radical.

Privind spre atentatul din Tîrgul de Crăciun, putem spune, evident, că dușmanii Germaniei și ai Occidentului, în general, nu puteau găsi un loc mai încărcat de simboluri, în această perioadă.

Mii de oameni au protestat, la Varşovia, vinerea trecută, în faţa parlamentului, blocînd toate ieşirile din clădire. Jurnalişti şi activişti civici au creionat în ultimii doi ani o listă impresionantă de derapaje ale politicienilor în relaţia cu presa.

Chiar dacă temă de casă ni se poate părea o formulă inutilă şi nefericit construită, trebuie să-i recunoaştem tradiţia respectabilă.

Au abolit pînă și timpul. În școala finlandeză nu se mai sună nici de ieșire, nici de intrare.

O casă schimbă familia care o locuiește.

Dacă societatea are tendința să îmbrățișeze post-adevărul, atunci va îmbrățișa și post-jurnalismul. Nu vor mai fi jurnaliști de profesie, ci fiecare va fi propriul său jurnalist pe rețelele de socializare. Poate vom intra și în post-justiție?

În ’99, la Adamclisi, revenind seara după săpături pe sit, am avut o în­tîlnire romantică.

De fapt, ei au cîștigat, dar Sistemul i-a lucrat.

Da, știm că zilele trecute au mai murit niște oameni și pe aici, pe la noi, dar ne-am obișnuit și cu partea asta a prețului. E ceva ce vedem la televizor între calupurile de publicitate și teleshopping.

Știm deja din timpul campaniei electorale că așa-numita Coaliție pentru Familie are un sprijin cvasi-unanim din partea politicului pentru efortul ei de modificare a Constituției în direcția limitării definiției familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. PSD – cel mai mare și mai bine organizat partid al țării – pare să se fi hotărît fie să reducă la maximum atribuțiile președintelui, fie să mute efortul de desemnare a șefului statului în sarcina Parlamentului.

Ei trei, împreună cu fondatorul lui RyanAir, sînt cei pe care Politico îi consideră oamenii care au cea mai mare influență asupra Europei anului 2016.

La Naţională multe voci cer un român „care ştie cum merg lucrurile“. Corect. Păi, cine să ne bată la şmecherie? Adică avem şi noi mîndria noastră…

E foarte interesant („specific național“?) ce bombăneli (birocratice, partinice, grobiene) încasează dl Dacian Cioloș. E libertate! Putem să-l facem fiul natural al miliardarului Soros, eminența cenușie a dezastrului de la Colectiv, bubos, stupid, impostor, cinic și tot ce ne mai trece prin capul nostru „obiectiv“, „analitic“, „deontologic“, golănesc.

În România, 6000 de tone de mîncare ajung zilnic la gunoi; altfel spus, cam 40% din alimentele produse sînt „risipite“.

Sînt iară în avion. Mănînc seminţe, iar lîngă mine am o doamnă care se uită cam urît.

A scris, prevăzătoare, un bilețel – pe care l-a dosit în propria-i poștă – cu următorul conținut uluitor: „Ajutor! Am fost răpită. Sunați, vă rog, la poliția interstatală!“

Administrația lui Trump a subliniat adesea că va privi mai mult spre interiorul țării, concentrîndu-se pe politica internă și punînd interesele Americii pe primul loc, în politica externă. Dar Trump nu poate evita asumarea unui rol în Orientul Mijlociu. Să sperăm că va fi unul constructiv.

Un prim semn al schimbării: în oraşul Kalinin, strada Lenin a devenit strada Lennon.

În ciuda instabilităţii lor, a uşurinţei cu care cad victimă unor deformări de tipul faţa-ascunselea, numele de jocuri se dovedesc destul de rezistente şi deloc lipsite de interes lingvistic şi cultural.

Iasă cine-o ieși, numai să așeze un ministru al Educației să poată sta în scaun pînă la capătul mandatului și să-și facă un program de nu mai mult de 10, hai 20 de rînduri.

De cîte ori am citit memorii și mărturii ale deținuților politici de la noi, aș fi vrut să descopăr că au existat mai multe evadări sau măcar tentative de evadare din spațiile concentraționar

Doi omoplați au fost depuși intenționat simetric lîngă zid, ceea ce sună a ritual; dinții prezintă urme de arsură, ceea ce nu sună a gătit.

Stimulat de succesul colosal al virtualului, post-adevărul va domni mult și bine. Că este o boală sau nu, cert este că va trebui să învățăm, cumva, să trăim cu post-adevărul.

Milioanele de filmări cu telefonul mobil, aceste prezențe, mărturii, relatări „de la fața locului“, un ocean de imagini și sunete în care noțiunea de „adevăr“ se dizolvă complet, transformîndu-se într-o soluție pe care ne-o administrăm cu toții, după o rețetă zilnică.

Marian Godină. Descris ca omul care a reușit să producă o mini-revoluție prin Facebook și blog. Anul trecut, românul european era, în viziunea Politico, o româncă: doamna Kövesi. Anul ăsta e vorba despre domnul Godină.

Steaua părea că se plictiseşte. Nimeni nu se putea pune cu milioanele ei. Ei bine, s-au gîndit unii, cu Steaua nu poate concura decît Steaua!

Toți oamenii devin pentru mine posturi de televiziune. Toți oamenii sînt ziare. Toți oamenii sînt știri. Din cînd în cînd, cîte unul pare om; cînd nu mai emite.

Dl Anghelescu e foarte sever – cu bune argumente – cu Victor Eftimiu. Dar pasajul dintr-un roman despre Rasputin al scriitorului mi s-a părut memorabil: „Uzinele săreau în aer cu grația unei balerine de la Opera Imperială“.

Într-un top personal, PNL-ul conduce detașat, cu clipul său electoral în care Alina Gorghiu îi explică, din spatele ușii, unui copil că dacă nu-i deschide o să cîștige PSD-ul, o să vină Victor să-i copieze toate temele și Liviu să-i fure toate sandvișurile.

Se munceşte mult, dar nu sînt francezii cei care se omoară, ci mai degrabă străinii, care construiesc cu drag La République acilea, în Alsacia. E plin de egalitate, fraternitate şi libertate, mai ales dacă eşti alb, bărbat şi ai terminat facultatea aia procopsită care dă cam toţi miniştrii în Franţa.

Probabil că și lui Thoreau i-ar fi plăcut să trăiască în Români(c)a finalului de veac XX și debutului de secol XXI!

Cînd minciunile sînt sancționate, iliberalul protestează în numele libertății de exprimare.

Preşedintele Franţei a anunţat că nu va candida la alegerile din 2017. E o premieră absolută: e pentru prima dată cînd un preşedinte francez nu se prezintă la alegeri pentru a obţine un al doilea mandat. François Hollande, a cărui cotă de popularitate e în cădere liberă, îi deschide astfel calea premierului Manuel Valls drept candidat al stîngii.

În toponimia bucureşteană, schimbări de acest tip s-au produs mai de mult: sînt curente formele Calea Dorobanţi sau Calea Călăraşi în loc de Calea Dorobanţilor, Calea Călăraşilor.

Învățătura aduce a proiect ce seamănă izbitor cu vremurile mașinismului victorios, pe care îl credeam de mult uitat.

Omul avea nevoie de ajutor. Fotograful avea aparatul pregătit. Ce scenă perfectă pentru imortalizare, ce subiect! Dar ce tragedie posibilă! Ce dilemă! Cum să facă așa o poză? Alb-negru sau color?

Războinicii în sine nu par să aibă un naturalism de sorginte greacă. Un sculptor grec n-ar fi lucrat așa; un excelent meșteșugar chinez, da.

Alegerile de zilele acestea, deși sînt de departe cele mai triste de după 1990, vor consacra, și ele, numai învingători. Iar acei învingători care vor pierde o vor păți nu din cauza lor, ci din cauză că au muncit prea mult și nu au mai avut timp să comunice, plus presa ostilă…

Marea Instituție Rațională e luată la vale, de multă vreme, de Valul Simțirii.

Un sociolog cu care s-a întîmplat să vorbesc recent îmi spunea că, în ultima săptămînă de campanie electorală, oamenii nu iau decizia cu cine să voteze, ci se hotărăsc dacă merită să voteze.

De curînd zburătăci prin națiune un (alt) studiu al unor cercetători britanici. Ziceau ei că românii sînt cei mai vulnerabili europeni la mesajele populist-autoritare.

Sîntem daţi pe modul lunar, unde totul e mai vesel. Ne zbenguim brownian precum Armstrong (ăla care nu s-a dopat) şi compania pe o cîmpie pustie, siguri pe planeta noastră, unde existăm supra-socratian.