PISA şi Turnul Babel

Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

S-a împlinit sorocul celor trei ani să ne luăm iarăși la trîntă cu frații noștri bulgarii: cine-i cel mai tare la testare? A venit iarăși sorocul să ne amintim că știm cum stă turnul din Pisa, așa că să ne mai lase în pace cu dreptatea lor, că înclinația lor nu se pupă cu înclinațiile noastre. Asta chiar dacă PISA, scris cu majuscule, n-are nimic de a face cu orașul cu turn. E un biet acronim, Programme for International Student Assessment, închipuit de alt acronim, OECD. Că nimeni nu mai vorbește deslușit pe lumea asta.

A venit vremea să mai scoatem din raniță ponositul nostru argument, cum că e cert vreo mînărie la mijloc, altminteri cum să-ți explici că cei mai bine de 200 de olimpici nu ne-au adus un purcoi de puncte? Cu siguranță au fost descalificați pentru cine știe ce chichiță birocratică. Degeaba să mai explici că nu numai la minusuri stăm bine (adică prost), ci și la plusuri sîntem în minus, că elevii care depășesc pragul de excelență sînt, proporțional vorbind, mai puțini decît prin alte părți. Adică ori avem prea puțini olimpici, ori avem mai mulți decît ar fi cazul. Cu Sava, cu Lazăr și cu Mișu înainte, pluton, pe loc repaus!

Vin preasfintele sărbători, vine Crăciunul, vin sarmalele, și presa nu ne lasă să ne tihnească. Iarăși țipă ca din gură de șarpe, că așa, că pe dincolo, că Europa noastră cea de toate – dar absolut toate – zilele. Pentru că altminteri avem, în largul lumii, un onorabil loc 48 dintre vreo 70. Ca-n povestea cu cei doi ciobani care șed pe tăpșan. Șed și cugetă. Iar unul zice, privind în jur: „Maaare-i lumea!“ Și, la o vreme, zice și-al doilea: „D apăi țara!“

N-am văzut niciodată cum se face o testare PISA. Bănuiesc că vin niște domni experți, cu subiectele în plic – sau poate se pun mai dinainte pe net, cum a făcut acum o vreme un ministru la noi cu cele de Bac – pe la niște clase pe alese, că doar n-or merge la toată suflarea școlărească, că-i prea mare deranjul. Ei, aici cred că-i aici. Păi, ar trebui copiii ăia de au fost testați să fie și urecheați, că și-au făcut țara de ocară. Sau poate fac domnii experți testarea prin telefon, cum și mie mi s-a întîmplat în cîteva rînduri, de mă tot întrebau tot soiul de chestii, că nu știam pe unde să scot cămașa. Dar și așa, o urecheală zdravănă tot n-ar strica, că s-au procopsit toți cu celulare. Pînă și ăia din celule au cîte două-trei, chit că-s mai crescuți.

Dup-aia, iarăși, vine puhoiul de întrebări: cin’ să fie de vină? Profesorii, că nu se mai satură de meditații, parc-ar fi yoghini cu toții. Copiii, că-s bezmetici, le arde de toate cele, numai de carte nu. Părinții, că își cocoloșesc odraslele pînă nu mai pot, și la urmă toți vor premiu ntîi cu cununiță. Ăi de au făcut programele școlare, în care au îndesat cu lopata tot ce le-a trecut prin cap. Ăi de au scris manualele astea pline de greșeli, la care pici în nas de somn numai răsfoindu-le, darămite citindu-le. Directorii de școli, că și-au făcut plinul durîndu-i în cot de ce se petrece prin școlile lor. Inspectorii, că au căzut la pace și-au făcut blatul cu directorii. Ăi din minister, care se nvîrt toată ziua în jurul cozii, de te ia cu amețeală numai cînd îi vezi. Ministrul, că d-aia-i ministru, să fie de vină! Partidele, că alea pun oamenii la butoane. Președintele, care se tot laudă că vrea o Românie educată. Păi, să-i educe și pe ăștia de la OECD un pic. Și tot așa.

Scriu rîndurile astea sîmbătă seara, cu gîndul la vacanță, la zăpada care poate va cădea măcar anul ăsta înainte de Noul An. Mîine sînt alegeri, mi-am verificat buletinul, plin de abțibilduri, e totul în regulă. Prin jurul meu lumea se foiește, iese PSD-ul în tandem cu Tăriceanu? Ies Liberalii cu Nicușor Dan cu tot? Eu, unul, sînt gata de vot. N-am citit programele cu care văd că se fălesc toate partidele. Într-o vreme le citeam, cu timpul însă m-am lecuit.

Îmi pun și eu, ca tot omul, dorințe înainte de primenirea anului. Iasă cine-o ieși, numai să așeze un ministru al Educației să poată sta în scaun pînă la capătul mandatului – nu-i deloc lucru mic în România noastră – și să-și facă un program de nu mai mult de 10, hai 20 de rînduri. Să-l putem citi cu toții și să putem ști dacă s-a îndeplinit sau nu. De pildă:

Vrem ca de acum în trei ani să urcăm la PISA cu X poziții.

Vrem ca de acum în trei ani să urcăm cu Y universități pe pozițiile Z în evaluările internaționale.

Vrem să schimbăm titulatura ministerului din Ministerul Electoratului Național Captiv Șovăielnic în MENCȘ. Că sînt și acronimele bune la ceva.

Altminteri, nu aspir ca Turnul Babel al educației noastre să ajungă chiar pînă la Dumnezeu. Nu de alta, dar Lui s-ar putea să nu-i placă ideea. S-au mai văzut niște cazuri. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de importantă devine România pentru SUA prin noua strategie a Mării Negre. Expert: „Vor fi investiții americane majore”
România a devenit mai importantă pentru SUA odată cu adoptarea, de către Congresul SUA, a strategiei pentru Marea Neagră. Expertul în relații internaționale George Vișan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care e vulnerabilitatea României și ce soluții ar exista
image
Cu generații în urmă românii stăteau la cozi pentru mâncare. Acum, stau alții
„Cu generaţii în urmă românii stăteau la coadă după mâncare. Astăzi la București s-au întors cozile, dar cei care stau în ele nu sunt români”, scrie presa internațională.
image
Un restaurant din Capitală le cere clienților să-și țină copiii „tot timpul așezați la masă”: „Mă mir că nu au instalat la intrare și niște lese”
Un restaurant din Capitală a stârnit controverse pe Facebook, după ce a atras atenția clienților care vin însoțiți de copii că în timpul vizitei micuții sunt obligați „să rămână tot timpul așezați” la masă.

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.