Marile evadări ale secolului XX

Publicat în Dilema Veche nr. 669 din 15-21 decembrie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

De cîte ori am citit memorii și mărturii ale deținuților politici de la noi, aș fi vrut să descopăr că au existat mai multe evadări sau măcar tentative de evadare din spațiile concentraționare. Mi-aș fi dorit să aflu că și în închisorile sau lagărele din România au existat atitudini și asumări ale unor acțiuni radicale (nemioritice să le zicem), așa cum vedeam în filmele americane cu evadări ale prizonierilor de război, cele mai multe inspirate de în-tîmplări reale. Înțeleg foarte bine că din închisorile comuniste era mult mai greu de evadat decît din lagărele de prizonieri germane și că aici, dacă reușeai totuși să treci de zidurile închisorii sau de gardurile cu sîrmă ghimpată ale lagărelor, trebuia apoi să evadezi și din închisoarea mai extinsă care era pe atunci România și chiar din marele lagăr al țărilor socialiste. Știu și că mărturiile despre asemenea fapte au putut, în general, să fie relatate public cu o întîrziere de zeci de ani, abia cînd comunismul a căzut, și că, probabil, multe amănunte s-au pierdut. Asta e valabil și pentru Gulagul sovietic. Sigur că orice om, în principiu, își dorește libertatea. Mereu m-am întrebat, însă, dacă nu cumva dorința de evadare, de obținere cu forța a libertății, de asumare sportivă a unui asemenea risc era mai redusă la deținuții politici din Est comparativ cu a celor vestici. Dacă nu cumva printre americani, de exemplu, libertatea are, statistic vorbind, o valoare mai importantă și mai înrădăcinată decît la noi. Mă gîndeam că o astfel de diferență ar fi putut explica și ea, printre altele, numărul mai mic de evadări de la noi. Aș îndrăzni să spun că orice om închis abuziv, pe nedrept, are chiar datoria să facă tot posibilul să evadeze (desigur, dacă are capacitatea fizică necesară), să se confrunte în felul acesta cu cei care i-au furat libertatea. Evadarea are, în aceste condiții, efect moral. E benefică și chiar terapeutică.

După Revoluție, am fost extraordinar de încîntat să citesc aventura evadării lui Ion Ioanid de la Cavnic în Închisoarea noastră cea de toate zilele. M-a bucurat să aflu din cărți precum aceea a lui Florin Constantin Pavlovici (Tortura pe înțelesul tuturor) că au mai existat destui deținuți politici care au încercat să fugă. Chiar dacă au reușit să ajungă pînă în lumea liberă de foarte puține ori, cei mai mulți fiind recapturați (unii chiar uciși), toți cei care au încercat au demonstrat că spiritul nu le-a fost înfrînt. Chiar și neizbutite, asemenea evadări nu sînt în zadar. Pornind de la toate aceste observații, am fost plăcut surprins să descopăr recent că există cineva preocupat într-un mod de-a dreptul academic, aș spune, de fenomenul evadărilor. Ruxandra Cesereanu a publicat o carte în care-l analizează pe cît de minuțios și sistematic, pe atît de captivant (n-am găsit cuvînt mai potrivit). În Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (Editura Polirom, 2016), scriitoarea descrie tipurile de evadați și de evadări, precum și tipurile de obstacole care au apărut în fața deținuților politici sau a prizonierilor de război care, în secolul trecut, au evadat pe toate continentele. Cartea este dedicată chiar lui Ion Ioanid, cel care a organizat și a povestit cea mai spectaculoasă (probabil) evadare din spațiul românesc, în anii ’50. A fost fugar timp de 100 de zile, punînd pe jar un întreg aparat polițienesc de capturare. Ruxandra Cesereanu crede (și eu la fel) că povestea merită să fie transpusă într-un film, așa cum s-a întîmplat cu multe alte evadări celebre. Dar pe lîngă capitolul special despre fuga lui Ioanid, cu o documentare impresionantă, autoarea face nenumărate relatări și analize ale unor evadări spectaculoase, ingenioase, grotești, extreme, eroice, teatrale ale deținuților politici sau prizonierilor de război. Nu se ocupă de evadările deținuților de drept comun, iar în carte găsim și un posibil argument pentru această limitare: „Din punct de vedere legal, evadarea reprezintă o încălcare a legii. Această definiție este valabilă însă doar în cazul deținuților de drept comun, nu și în acela al deținuților politici ori al prizo-nierilor de război, întrucît – afirmație valabilă mai ales în cazul politicilor – aceștia sînt reținuți ilegal și abuziv de un sistem de represiune care umilește și extermină adesea încarcerații pe care îi are sub control. Așa încît evadarea devine, de fapt, o datorie sau o misiune necesară a acestor prizonieri de conștiință.“ Uneori s-a întîmplat ca deținuții politici și cei de drept comun să evadeze împreună. Dar un scenariu înfiorător din Gulag, la care face referire și Ruxandra Cesereanu, este acela în care deținuții de drept comun își luau tovarăș de evadare și un deținut politic, pe care-l numeau „vacă“ și pe care, de fapt, aveau intenția să-l mănînce dacă, la un moment dat, prin marea călătorie transsiberiană, n-ar mai fi avut nici un fel de hrană.

Dincolo de etica și filozofia evadării pe care le conține, prin mulțimea cazurilor reale expuse, cartea constituie și o adevărată colecție de idei și soluții de evadare. Așa că volumul va fi, probabil, interzis în orice fel de închisoare.

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

dacia jogger 2023. Foto: Captură video YouTube/ Super speed ProTV
Dacia prezintă Jogger, primul hibrid sub marca românească, la Salonul Auto de la Paris
Noul model Dacia Jogger hibrid va fi prezentat pentru prima dată la Salonul Auto de la Paris la sfârșitul acestei luni.
Antony Blinken FOTO EPA EFE jpg
Blinken, invitație la dialog pentru Putin în privința războiului din Ucraina: Suntem „pregătiți” pentru o soluție diplomatică
Statele Unite sunt „pregătite” să caute o soluţie diplomatică cu Rusia la conflictul din Ucraina, a declarat joi secretarul de stat american Antony Blinken, exprimându-şi regretul că Moscova merge „în direcţia opusă”.
Marcel Ciolacu 2021. Foto Mediafax
Ciolacu: Toate partidele politice să susțină aderarea României la Schengen
Marcel Ciolacu a făcut un apel ca toți decidenții și toate partidele din România să susțină aderarea României la Schengen și să depună eforturi fiecare, după influența pe care o are.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.