Iubirea de moşie e un zid (ruinat)

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Iubirea de moşie e un zid (ruinat) jpeg

În ’99, la Adamclisi, revenind seara după săpături pe sit, am avut o în­tîlnire romantică. Lîngă bazilica așa-numită „cisternă“ era o căruță și un om ca toți oamenii care încărca piatră. Noi ne-am uitat la el și el la noi, iar momentul ăsta îmi vine în minte cînd aud cuvîntul „patriotism“. Căci ce poate fi mai patriotic decît să hîțîni judicios piatră din ziduri antice, pînă se desprinde, pentru a o folosi apoi în bătătura ta, la un cuptor, la un șopron, să o simți lîngă tine mereu și s-o pipăi și să urli „este“ (sau „este gratis“). Dar deocamdată mă interesează doar subiectul mult mai limitat al protecției siturilor arheologice. Fără să iau aici legislația noastră păduchioasă la puricat, vreau totuși să notez cîteva observații generale.

Mai întîi, un scenariu „așa nu“ ar fi următorul: statul să plătească o campanie publicitară în așa fel încît, timp de trei luni de zile, să vedem la televizor, la ore de vîrf, un spot care zice, de exemplu, „Protejează trecutul! Protejează ruinele arheologice! Adamclisi e al nostru, Histria ești tu, Apulum e cu noi!“. Ai putea fi sigur că mesajul a ajuns la toată lumea și la fel de sigur că banii au fost aruncați aproape degeaba, pentru că o virtute civică nu e un mesaj pe care-l înveți pe dinafară sau un abțibild pe care ți-l lipești pe parbriz. Lucrurile ar trebui gîndite altfel, și anume așa cum e cel mai greu la noi: pe termen lung. Cu alte cuvinte, să începi cu copiii. Școala să-i ducă la muzeu, unde să fie atît de neașteptat de interesant (deocamdată, pentru copii, nu prea e) încît ei apoi să-și tragă părinții de mînecă zicînd că mai vor. Acești copii vor fi mai tîrziu adulții pentru care un sit arheologic este un obiectiv turistic care are noima lui, unde e OK să plătești bilet și e de asemenea OK să protestezi împotriva operațiunii „să facem var din tamburi de coloane“ (cîte varnițe moderne s-au găsit la Sarmizegetusa romană!). Ei vor fi adulții care redirecționează 2% pentru patrimoniu sau, deoarece cîțiva din ei vor ajunge să aibă pe mînă companii mari, adulții cărora ideea de a sponsoriza situri, expoziții sau monografii arheologice nu li se va părea abracadabrantă. Daimler-Benz, de pildă, a acoperit mulți ani o treime din costurile cercetărilor de la Troia – atît ale săpăturilor propriu-zise, cît și, așa cum e normal, ale pregătirii și publicării rezultatelor.

Pomenesc aici și o activitate pe care poate mulți din cei care o practică, și o fac cu bună-credință, o văd ca pe o pasiune nobilă și benefică pentru studiile antice – colecționarea de antichități. Legat de activitatea asta e însă un lucru pe care îl putem face ca să protejăm siturile arheologice, așa, ca simpli cetățeni (dar mai avem noi cetățeni simpli? am impresia că avem numai cetățeni complicați). Concret: nu cumpărați antichități, nici măcar banala și ieftina monedă romană tîrzie de bronz, decît de la instituții care au o cartă etică foarte limpede. Orice alt fel de achiziție încurajează indirect săpăturile ilegale. Adică excavatoarele care se cocoață noaptea pe cîte un tumul – etrusc, sau elenistic, sau frigian – și îl ciopîrțesc, lă­sînd în urmă imaginea sinistră a unei autopsii făcute în piață. În satele de lîngă multe din siturile românești mici și mari am văzut lipite anunțuri de la dealeri care zic: cumpăr antichități, telefon… Nu e greu să-ți imaginezi cam ce idei trezește asta în mintea celor din partea locului, care au oricum o viață prea grea pentru scrupule culturale. Că veni vorba, ar trebui poate, în primul rînd, ca interesul și grija pentru patrimoniul arheologic să nu mai fie un lux. Corelația între sărăcie, educație pe sponci și nepăsarea față de ce s-a întîmplat acum mii de ani este la mintea cocoșului. Așadar, ca să nu ne mai vandalizăm trecutul cu atîta naturalețe ar trebui – sfatul e absurd – să fim mai prosperi. Din păcate, nu e o ecuație care dă multă speranță, dar e o parte din diagnostic.

Să închei zicînd că protejarea asta a siturilor nu trebuie să meargă pînă la a pune prea multe piedici în calea celor care vor să le viziteze și să le experimenteze. Sigur că nu vrem să vedem Pantheonul inundat, cu oameni plimbîndu-se în bărci prin el, sau Forul Roman ca pe vremea cînd era numit Campo Vaccino (foto: ulei pe cupru, secolul al XVII-lea). Dar nici nu le vrem închise pentru public, ca să nu se deterioreze. Din contra, soluția ca siturile arheologice să fie protejate este ca ele să fie vizitate. Să fie corect consolidate, bine explicate (panouri…), integrate în turismul local, pe scurt: o apariție familiară în ochii călătorului. Iar nu un loc al nimănui, bizar, care nu te angajează cu nimic – căci nu vandalizezi decît ceea ce nu te angajează cu nimic. Siturile arheologice trebuie să fie vii și societatea să se hrănească din ele – cu condiția ca, dacă ne mai vine cîteodată să dăm cu cuțitu-n piatră, să nu fie piatră de pe situri antice. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

vladimir putin si bomba nucleara
Putin este „complet încolțit”, ceea ce crește probabilitatea de a folosi arme nucleare, crede un fost ofițer CIA
Probabilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să apeleze la arme nucleare tactice în Ucraina crește pe măsură ce se simte încolțit din pricina eșecurilor sale militare, spune un fost ofițer CIA.
spymaster serial foto HBO Max jpg
HBO Max face un serial despre spioni și Ceaușescu. Cine interpretează rolurile principale
„Spy/Master“ este un serial-dramă a cărui acțiune se desfășoară în timpul Războiului Rece și spune povestea unui spion dublu, mâna dreaptă a dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila FOTO: Radu Aramă
Este oficial: Podul suspendat peste Dunăre nu va fi deschis circulației anul acesta
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, anunță în mod oficial, după o vizită pe șantierul podului suspendat de la Brăila, că obiectivul nu va fi finalizat în luna decembrie 2022.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.