⬆
Tema săptămînii
Pagina 27
Nu te iubesc, rămîi cu mine!
Momentele de fericire vin, în viață, cînd reușești să deții controlul asupra neajunsurilor.
Tălmaci la daci
Cunoaștem un singur traducător din limba dacă din antichitate. De-atunci, firește, numărul lor n-a crescut.
Nunți cu fală și triferment
Din timpuri străvechi, mîncarea cu fală a fost un marker identitar al statului social.
Despre a fi singur sau a fi într-o relație
A alege singurătatea nu înseamnă că nu ești suficient de bun pentru că nu ai fost ales.
Călătorii de Crăciun
Ce îi leagă pe oamenii din alte țări de sărbătoarea Crăciunului?
Schimbarea de sex a bradului. De ce Crăciunul e în pragul unei revoluții – și al multor contestări
Contestarea Crăciunului (nu numai artistică, ci și politico-ideologică) a început mai demult.
O nostalgie neșteptată
Sărbătorile au devenit singurul punct de normalitate și ne ținem de el cu speranța în inimă.
Paradoxul Crăciunului american. La români
Tot americanul vrea liber pe 25. Tot românul vrea pe 24.
Crăciunul (nu) e anulat
Nu cred că vom reveni vreodată la normalul „dinainte” și nici nu cred că ar trebui.
Crăciunul à la belge
Maratonul meselor cu cel puțin trei feluri de mîncare pare un dat al sărbătorilor și în Belgia.
Olanda: un Crăciun în carantină
Familia ca apartenență, lentoarea ca răgaz și spațiu de reflecție.
Dragoste, rușine și mulți bani - Crăciunul în stil japonez
În Japonia, Crăciunul a devenit cea mai importantă zi pentru iubiți.
Cetățenii obedienți ai lui Moș Gerilă
Fiecare sărbătoare era un strat nou de clătite cu vișine pe care-l savuram de parcă ar fi fost ultimul.
Războiul luminilor
Între opulență excesivă și austeritate severă poți găsi, totuși, o cale de mijloc.
Anul pe care toată lumea îl așteaptă să plece
Am învățat cumva să acceptăm o lume în care toate libertățile noastre au fost brusc limitate.
Totul s-a terminat cu happy-end, iată în sfîrșit o veste bună
Azi aici nu se întîmplă absolut nimic, afară nu-i țipenie de om, nici un vecin căruia aș putea să-i fac cu mîna.
Orice epidemie este o resursă
Epidemia nu ne-a învățat spiritul medicinei, doar l-a scos la iveală.
Ce fost bine cînd a fost rău?
2020 a fost un an despre rezistență, disciplină și încăpățînarea de a extrage tot ce putea fi bun din adversitate, din noua viață cu limitări sociale.
Ne-ai lăsat (cu) mască, 2020
Gama şi gala umorului românesc, de la băşcălie la poanta deşteaptă şi de la caricatură la memă, e un spectacol fără întrerupere.
Veşti bune dintr-un an rău
2020 este sinonim cu China şi „cadoul” pe care l-a oferit omenirii, pandemia de COVID-19.
Comunități și fapte bune
Nu așteptați să vină cineva care să vă mobilizeze, de ajutor e nevoie peste tot. Oricînd. Dar nu oricum.
A primi Iertarea sau a lucra cît este Ziuă
Lumea a fost mișcată de creștini tocmai prin Iertare.
Dumnezeu este iertător (și) în islam
Dumnezeul iertător din Coran se identifică prin atributul milosteniei.
Mărturisire şi iertare în context postcomunist
Pentru ca iertarea să intervină, căinţa ar trebui să fie publică?
„Ca să iertăm, punem la treabă cea mai bună parte din noi“ - interviu cu Vlad STROESCU, psihiatru
În fiecare iertare e o mică transcendență.
Pomenirea lui Horia Bernea
Evocarea lui Horia Bernea este parte a unei pedagogii pe care sîntem datori să ne-o administrăm singuri, zi de zi, dacă chiar vrem să fim parte a unei culturi semnificative.
Horia Bernea și „obiectul total”
Un obiect total poate fi doar arătat, lăsîndu-l să lumineze prin el însuși spațiul din jur.
Bernea la Roma
Nu se dorea „apărătorul credinței”, ci martorul activ al unei taine dinamice, acaparante și copleșitoare.
„Horia, fratele meu mai știutor...” - interviu cu dr. Sorin COSTINA
La el, subiectele apăreau și se dezvoltau de multe ori în mod neașteptat mai ales pentru imitatorii săi care nu puteau ține pasul cu evoluția sa.
Istoria picturii în rezumat
Horia Bernea era şi continuă să rămînă exponentul perfect al dualismului nostru fundamental, sinteza deplină a unor lumi polare pe care o geografie devenită istorie ni le-a oferit în simultaneitate.
Horia Bernea, mare iubitor de Tescani
Horia Bernea a trăit, iubit și pictat Tescanii cu sinceritate.
De departe vezi aproape* - scurt exercițiu de rememorare
„Ai grijă ce faci cu lumina…” parcă sunase fraza.
Pledoarie pentru moderație
Trăim o distopie: disoluția discursului public. Nu e de mirare că nu ne mai înțelegem.
Citește, scrie, vorbește! (în această ordine)
Buna comunicare implică un soi de grijă pentru cei aflați lîngă noi – o grijă care are în vedere în primul rînd să nu facem rău, să nu producem neajunsuri.
Scurtă schiță de dietetică digitală discursivă
Sufăr de leucofobie, am oroare de vidul alb al necuvîntului. Umplu locul cu orice, de la litere și emoji la gif-uri animate.
Pentru dialog e nevoie și de urechi
Un subiect aparte îl consider însă zona de valori. Școala este responsabilă de educația formală – elevii vor învăța concepte și își vor dezvolta abilități intelectuale.
„Cuvintele fac lumea” - cum a învățat Cristian PREDA limba bruxelleză
Europa politică e bazată pe cultura compromisului.
Parlamentul britanic: între retorică și dezbatere de substanță
Speaker-ul are misiunea de a menține ordinea într-o Cameră cu 650 de deputați, cu Guvernul și partidul majoritar în dreapta sa și cu Opoziția în partea stîngă.
Ce înseamnă să fii un intelectual public moderat?
Există numeroși intelectuali în România și de bună calitate. Dar între ei, numai o parte își asumă poziții publice.
Mai multe feluri de a vorbi și de a tăcea în Parlament
S-a vorbit mult în Parlament în ultimii patru ani, dar cuvintele s-au transformat în jigniri, iar jignirile în ură.
Despre cum sîntem, ce facem și ce se mai întîmplă în lume…
România a înregistrat de mai mulți ani cea mai redusă amprentă ecologică între țările UE.
Piețele agroalimentare – trecut economic, viitor ecologic
O etnografiere a piețelor din București ar putea demonstra importanța social-culturală a tîrgoveției.
De la roșia organică la corpul bio
Nu este nici corect, nici măcar legal să îmi promovez un produs ca fiind ecologic atît timp cît acesta nu este certificat ecologic.
Bio-evoluția. Produsele de mănăstire
Nu consumăm doar alimente, consumăm simboluri, după cum genial a intuit Baudrillard încă din 1968, în Le Systeme des objets.