Olanda: un Crăciun în carantină

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Olanda: un Crăciun în carantină jpeg

S─âpt─âm├«na trecut─â, Olanda a intrat iar ├«n carantin─â. Regulile anun╚Ťate s├«nt cele mai rigide de p├«n─â acum ╚Öi, din nefericire, necesare. Atmosfera e trist─â ╚Öi cu at├«t mai ap─âs─âtoare cu c├«t, iarna, ziua e tare scurt─â ╚Öi cerul tare gri. Via╚Ťa dinainte de coronavirus pare ╚Öi mai departe acum. ╚śi iat─â, a venit Cr─âciunul.

Pentru un optimist prin excelen╚Ť─â, carantina vine la pachet cu o eliberare: e╚Öti scutit prin lege de interac╚Ťiuni festive obligatorii, de care oricum nu aveai chef, ╚Öi nici de figura aia vesel─â, c├«nd deschizi un cadou complet inutil, nu mai ai nevoie. Cr─âciunul se s─ârb─âtore╚Öte ├«n micro, anul ─âsta, cu familia restr├«ns─â, f─âr─â plimb─âri prin t├«rguri, f─âr─â libert─â╚Ťi alt─âdat─â normale, dar ╚Öi f─âr─â m─â╚Öti sociale ╚Öi nevoia de a da explica╚Ťii nenecesare. Pe fondul ─âsta, am ├«ncercat s─â ├«n╚Ťeleg ce ├«nseamn─â pentru olandezi aceast─â s─ârb─âtoare.

Cu sau f─âr─â t├«rguri, decora╚Ťii pline de lumini ╚Öi vin fiert ├«n aer liber ÔÇô Cr─âciunul ├«n Olanda e ├«n mare m─âsur─â o s─ârb─âtoare secular─â. Nu va gr─âbi╚Ťi: asta nu e echivalent cu o s─ârb─âtoare goal─â de con╚Ťinut, consumerist─â ÔÇô o etichet─â care, dup─â mine, minimalizeaz─â dureros ╚Öi e ├«n general o judecat─â de valoare care divizeaz─â ├«ntre cei drep╚Ťi, p─âtrun╚Öi de ÔÇ×spiritul adev─âratÔÇŁ, ╚Öi cei care dau iama la cump─âr─âturi ╚Öi la m├«ncare. ÔÇ×Nimic nu mai e cum a fostÔÇŁ ÔÇô trebuie s─â admitem, e o platitudine obositoare ╚Öi ├«n acela╚Öi timp o realitate a vie╚Ťii, pentru c─â da, oric├«t de nostalgici am fi ╚Öi oric├«t am ╚Ťine cu din╚Ťii de trecut, totul se schimb─â. Anul acesta, dac─â mai era nevoie, ├«mi e martor ╚Öi confirmare ÔÇô o experien╚Ť─â extrem─â a schimb─ârii. ╚śi totu╚Öi, ce r─âm├«ne?

Analiz├«nd global, tradi╚Ťiile au o capacitate aparte de a se transforma ╚Öi de a se distila. La fel ca oamenii. Dar nu e totul pierdut ╚Öi, ├«n esen╚Ť─â, mai nimeni nu s─ârb─âtore╚Öte Cr─âciunul a╚Öa cum se f─âcea. Ce r─âm├«ne la scar─â larg─â e o s─ârb─âtoare umanist─â ╚Öi e o tr─âire, acel moment al revenirii ╚Öi al compasiunii, ╚Öi pl─âcerea de a primi ╚Öi de a da. ╚śi poate uneori exger─âm ├«n aceast─â dorin╚Ť─â ÔÇô de altfel, de ├«n╚Ťeles ÔÇô de a crea un sens festiv de ├«nt├«lnire. Dar ├«nv─â╚Ť─âm, ╚Öi cred c─â ╚Öi asta se va schimba.

Ca s─â ├«n╚Ťeleg cu ce r─âm├«nem, am ├«ntrebat ╚Öi am explorat ce ├«nseamn─â Cr─âciunul, ├«n general, ├«n Olanda. ╚śi ├«n mod surprinz─âtor, sau poate absolut banal, r─âspunsurile au variat pe ici, pe colo, ├«ns─â toate s-au ├«nt├«lnit ├«n acela╚Öi punct: Cr─âciunul olandez este o s─ârb─âtoare a familiei ╚Öi a lentorii. ╚śi un moment de generozitate. Olandezii doneaz─â bani ├«n general, dar ╚Öi mai mult acum.

Vorbind cu olandezi despre Cr─âciun ÔÇô cititori de Biblie sau amatori de v─âzut iar Singur acas─â pentru a suta mia oar─â, nu conteaz─â ÔÇô, pare c─â de Cr─âciun cu to╚Ťii caut─â un drum spre acel sentiment de ÔÇ×acas─âÔÇŁ universal ├«n care lumea-n jur se a╚Öaz─â ╚Öi timpul se opre╚Öte-n loc pentru moment. ╚śi acel ÔÇ×acas─âÔÇŁ, ├«n care po╚Ťi fi tu ╚Öi ├«n care te sim╚Ťi ├«n siguran╚Ť─â, e cu m├«ncare ╚Öi cu oameni dragi prin defini╚Ťie. ╚śi cred c─â asta a fost a╚Öa dintotdeauna.

Familia ca apartenen╚Ť─â, lentoarea ca r─âgaz ╚Öi spa╚Ťiu de reflec╚Ťie. Cu un an ├«ntreg ├«n spate, Cr─âciunul e pentru mul╚Ťi o hibernare ╚Öi o ├«ntoarcere la lucrurile simple ÔÇô nu doar m├«ncarea ╚Öi familia, ci ╚Öi c─âldura ╚Öi confortul luminilor ╚Öi al casei, toate ├«ntr-un cocon de libertate imediat─â, cu timp nestructurat ╚Öi ├«ntr-o ╚Ťar─â ├«n care totul se planific─â ÔÇô acum f─âr─â agend─â. Pe scurt, e un moment de recalibrare emo╚Ťional─â.

St├«nd de vorb─â cu rom├óni care locuiesc ├«n Olanda, unii mi-au spus c─â, pentru ei, Cr─âciunul olandez nu are atmosfer─â. Nu ╚Ťine de religie, ci le lipsesc coordonatele de baz─â, de context. Multora le lipse╚Öte familia f─âr─â de care m├«ncarea nu are acela╚Öi gust ╚Öi le lipsesc acele elemente din copil─ârie cu care s-au obi╚Önuit cresc├«nd ÔÇô acele mici rutine care poate c─â-i plictiseau odat─â. Exist─â un confort ├«n predictibilitate. Copiii au nevoie de rutin─â pentru c─â ├«n ea g─âsesc stabilitate. ╚śi poate c─â de Cr─âciun cu to╚Ťii c─âut─âm s─â fim copii ├«nc─â o dat─â. ╚śi de╚Öi, ├«n esen╚Ť─â, formula olandez─â de Cr─âciun nu e prea diferit─â de formula rom├óneasc─â ├«ntr-o familie moderat─â, detaliile conteaz─â.

╚śi totu╚Öi, Cr─âciunul e aici. Nu-l putem am├«na pentru vremuri mai bune, ideale. Detaliile deoparte ÔÇô poate cu at├«t mai mult anul acesta, avem nevoie s─â vedem partea cea plin─â. S├«ntem aici acum, s├«ntem ├«n via╚Ť─â. ╚śi ├«n trecut, ├«n timpuri precre╚Ötine, aceast─â perioad─â era un punct de trecere, odat─â cu solsti╚Ťiul de iarn─â. O s─ârb─âtoare p─âg├«n─â, f─âr─â ├«ndoial─â, reprezenta momentul de tranzi╚Ťie de la ├«ntuneric spre lumin─â. Odat─â trecut pagul, ziua e iar ├«n cre╚Ötere ╚Öi va fi iar─â╚Öi prim─âvar─â. Natura ciclic─â a existen╚Ťei noastre e aceea╚Öi ca ╚Öi atunci, nealterat─â. Iisus a fost un dar, ╚Öi un dar e ╚Öi Cr─âciunul ─âsta. S─ârb─âtorind, cre─âm un spa╚Ťiu de apreciere pentru tot ce avem acum. ╚śi un an a╚Öa de complicat cu at├«t mai mult releveaz─â un sens comun. Unul ├«n care nevoia de c─âldur─â ╚Öi r─âgaz, de a l─âsa armele jos ╚Öi a ne sim╚Ťi ├«n siguran╚Ť─â, de a fi ├«n╚Ťele╚Öi ╚Öi accepta╚Ťi, ╚Öi mai ales nevoia de iubire ÔÇô e tot ce avem ╚Öi e busola tuturor c─âut─ârilor noastre de ÔÇ×acas─âÔÇŁ.

Bianca-Olivia Ni╚Ť─â este jurnalist─â freelancer.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.